Welcome, Guest. Please Login or Register
YaBB - Yet another Bulletin Board
 
Welcome to our forum.


Pages: 1 ... 20 21 22 23 
IDEI IN DIALOG (Read 112633 times)
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #525 - Jan 17th, 2014 at 1:51pm
 
Salut, cetesc tat mai *rar* ziarele de-acasa. Azi, dupa doua ore de tennis *fara de pauze*
stand la o cafea cu ceilaltzi patru tennismani, veni vorba de ceeea ce se-ntampla pan Ronaia,
Romanie a carei Prim Ministru e un *jurist*.

Chiar pan' momentu' pan care acel jurist (banuit de chiar *crima* - ma cam scuzatz', io *cetez* da pan chiar *ziare*, nu ma da el pan judecata pa mine, ca, are *pa dinainte, de-a face cu zierele alea*), numitu' Ponta (din pacate, gorjean - se pare- d-al meu), *chiar da pan Justitzie*! Ca, pare ca acest maimutzoi, *chiar nu a intzeles* faptu chiar *simplu*: cum ca, *democratiza* nu se poate baza decat pe-o Justitzie *independenta*...

Acest *maimutzoi*... Mai vazuram *noi* pe alde vandutzii *rushilor*: pre numele lor: Iliescu, Militaru etc. etc.

Dar, dupa *20 da ani*, de la un ins *din Justitzie*?

Da' chiar cam *chiar*: cam despre ce fel de Mafie e chiar vorba? Ca, pana & badea de la
Cuca Macaii-shi da sama ca ceva, anume, *pute*?

Shi, ca sa o iau pa a dambovitzana: ba, Ponta, nu numa' ca eshti un *prost*, da o shi mai *mentzii*! Pan *chiar* ''prestatziile'' tale de mic interlop.

Hai, *du-te*! Du-te-n *muica ta*, din Gorj, un judetz pe care-l *chiar iubesc*, care te invatza (ma cam indoiesc de asta) sa *furi*, sa *mintzi*, ca *prim ministru de-al Romaniei*. Al Romaniei mele *dragi* - ca, daca nu mi-ar fi pasat de Ea, nu m-ashi fi
invrednicit, *gunoiule*, de-atzi fi comentat ''prestarile''...

Shi, mda: *gunoaiele* tre' maturate de pa coverta. Dar, *cine s-o faca?* Cele *shepte*
milioane de *asistatzi*, de *pensionari*, cari chiar *cred* aceste minciuni ale acestor de ''stanga''?

Io,  ma doar *intreb*...

Numa' fain,

Nea Marin
Back to top
 
 
IP Logged
 
maria_andrei
Senior Member
****
Offline


I Love YaBB 2.5 AE!

Posts: 251
Gender: female
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #526 - Jan 18th, 2014 at 9:56pm
 
Nea Marin, care era temperatura in timpul jocului de tenis?
Back to top
« Last Edit: Jan 19th, 2014 at 9:38am by maria_andrei »  
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #527 - Jan 19th, 2014 at 10:41am
 
Da, da, draga doamna Andrei,

intzeleg cum ca aliteratziile, scaparile de deget,  & limbismu' mai vulgar v-au
vexat cumva.

Imi o chiar asum. Ca, din cand in cand, chiar *fierb*, iar interlopii ashtia *nici nu merita un alt ''tratament''*... Ui' pa une m-adusera. Shi, temperatura, afara, era un chiar fain 19 grade (Celsius), ne-aprinseram discutand ce e mai nou p-acasa *pe urma*, la o cafea.

Dar, vad ca ceea ce pe mine m-''aprinde'', populatzia *nu pare de-a-ntzelege*.  Ca ei, saracii, fiind chiar *fara de aparare*, ei *ashteapta* mariri de pensii, de la un Guvern
care *promite*, shtiind in acelashi timp cam prin ce *groapa* financiara se chiar afla.

Daca cineva, un (N.) interbelic, putea scrie cum ca ''Minciuna sta cu Regele la masa'',
cam cum potzi categorisi ceea ce ni se-ntampla *chiar acum*, ''aflatzi'' pan Ioropa?

Ca, s-o bine shtitzi cu totzii: noi ne doar ''aflam'' pan Ioropa. Ca, nu *suntem*...

Nea Marin





Back to top
 
 
IP Logged
 
maria_andrei
Senior Member
****
Offline


I Love YaBB 2.5 AE!

Posts: 251
Gender: female
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #528 - Jan 19th, 2014 at 2:45pm
 
Marian_Deaconescu wrote on Jan 19th, 2014 at 10:41am:
Dar, vad ca ceea ce pe mine m-''aprinde'', populatzia *nu pare de-a-ntzelege*.

Ceea ce m-a surprins a fost faptul ca din presa pe care o cititi 'tat mai rar' si o dicutie la o cafea (dupa o partida de tenis) sunteti lamurit pe deplin privind situatia din Romania! Nu vreau sa comentez mai mult, cunosc situatia doar din presa, iar in presa se gasesc intotdeauna opinii pro si contra. Depinde de fiecare ce alege sa citeasca si sa creada!
Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #529 - Jan 20th, 2014 at 11:32am
 
Doamna Andrei,
scrietzi cam pantre doua ape, astfel ca va raspund cam asha: pana & aici au ajuns, pan ziare,
daraverile de pe-acasa. Nu, n-am teveu ''calat'' pe posturi de-acasa - ni se interzice, in campus, ''oglinda, antena proprie'', astfel ca am info de la a doua mana de la tenismanii mei.

Pe BBC, postul de radio pe care-l *chiar ascult*, ashishderea: numa' veshti cam proaste.

Shi nu, nu tre' sa *chiar fii* - nici nu sunt un ''rocket scientist'' ca sa-tzi dai sama ca ceva *chiar pute* atunci cand primul ministru roman, de meseria procuror, se chiar ''da'' la Justitzie, la *baza* statului *democratic*.

Le are *dansul*, umorile? Foarte bine! Ui ca *le am & io!*

Ca, ce-a facut/spus acel (sper, vremelnic) prim ministru, chiar ''sapa'' la *chiar* radacina Democratziei, al carei *singur garant* e o Justitzie *independenta*.

Shi, sper ca lumea *se va trezi oleaca da pan amortzeala*. Vaz - shi, asta-i chiar un semn chiar *bun* - cum ca sa cam trezira chiar *aia* care erau 'calecatzi de politic.

Ca-shi *dau sama*, oleaca mai *bine*, de *chiar menirea lor*. Cei din Justitzie (sau, macar o parte dintre ei, ca e muuultzi care prefera-mbogatzirea, dreptatzii).

Sper numa' c-acuma v-am scris-o mai pen 'tzeles. Tuturor.

NUma' fain,

Nea Marin

Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #530 - Jan 20th, 2014 at 12:05pm
 
Shi, *desigur*, doamna Andrei, va rog, belitzi-ma pentru un dez-acord, acuma...

Sa shtitzi ca scritzi bine. Mai *bine*, oleaca, decat atunci cand atzi chiar 'ceput-o, ca-mi chiar amintesc cum ca eratzi oleaca mai cu *politica*.

Daca v-atzi saturat de politica, uite: bine-atzi venit pan clubu' meu!

No numa' fain, inca o data,

Nea Marin



Back to top
 
 
IP Logged
 
maria_andrei
Senior Member
****
Offline


I Love YaBB 2.5 AE!

Posts: 251
Gender: female
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #531 - Jan 20th, 2014 at 2:04pm
 
Marian_Deaconescu wrote on Jan 20th, 2014 at 12:05pm:
Shi, *desigur*, doamna Andrei, va rog, belitzi-ma pentru un dez-acord, acuma...

Nu v-am analizat gramatica, am folosit ghilimele pentru 'tat mai rar' ca sa indic faptul ca dumneavoastra afirmati ca cititi presa rar, iar pe de alta parte considerati ca sunteti suficient de bine informat incat cititorii forumului sa va ia in considerare analizele politice care se pretind foarte documentate.
Si acum, daca este vorba de analiza a limbii romane, cred ca alte cuvinte ar trebui sa nu le mai folositi intr-un forum academic!
Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #532 - Jan 21st, 2014 at 6:57pm
 
Draga doamna Andrei,

avetzi din nou dreptate. Imi *chiar pare rau*, sa shtitzi, ca m-au luat nervii pe dinainte. Fara de indoiala, incerc sa nu mai fac. Dar, sa ne promita si domnul prim-ministru Ponta ca nu mai face. Mie mi se pare chiar un targ cinstit. Shi, sper ca-mi datzi shi Dvs. dreptate.

Numai bine &-un an ca lumea,

Nea Marin
Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #533 - Jan 29th, 2014 at 11:04am
 
Dar, draga doamna Andrei: io *chiar am chiar sperat*, ca v-am chiar *scris-o*: imi datzi, oare, chiar Dvs. chiar *dreptate*?

Oricata stima v-ashi datora, io chiar *insist*: d-a-mi raspunde, Dvs., mesajului *meu* de mai sus.

Suntetzi, *adica*, d-acord ca El sa *nu mai faca*?

Ca, pana la urma, p-acilea era chiar *crucea* problemului? Daca *tacetzi*, v-atzi ''devoalat''.

Ma cam scuzatzi. Io sper ca *nu tacetzi* & ca putetzi d-a-mi da dreptate.

Daca *nu o putetzi*, ducetzi-va d-acilea. Ca, de *politruci*, ne cam *saturaram*...

Numa' fain,

Nea Marin
Back to top
 
 
IP Logged
 
Eugen Stamate
YaBB Administrator
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 616
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #534 - Feb 25th, 2014 at 5:59pm
 
In seara aceasta si maine ne putem vedea la TVR International:

http://tvri.tvr.ro/povestea-romanului-cu-6-brevete-de-inven-ii-in-fizica-plasmei...

http://www.tvrplus.ro/live-tvr-international

"va fi difuzat astazi de la ora 20.40 si in reluare pe 26.02.2014 la ora 07:40 si la ora 14:00"

Eugen
Back to top
 
WWW WWW  
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #535 - Apr 1st, 2014 at 5:17pm
 
Daca *cineva*, de dinainte (pe-un *alt topic*), va trimete, da' *di ce sa nu o fac & io?*

Va indemn de-a ceti (daca avetzi oleaca da *respect* pantru neamu' nost' ''prost'') ce scrisei *io*, ca raspuns unui serial despre ''Tovarasha Ana'' (acest ''serial'', in trei acte, ultimu' in chiar aceasta saptamana), scris de catre domnul Norman Manea (romancierul) pan Observator Cultural. Desigur, pa la ''subsol''.

Numa' fain,

Nea Marin (ca, nu vreau sa-mi ia, secorishtii, chiar gatu'...)



Back to top
 
 
IP Logged
 
AlexA
YaBB Moderator
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1146
Gender: female
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #536 - May 9th, 2014 at 8:01pm
 
O lectura  interesanta despre utilitatea ( si nocivitatea)  testelor PISA:


http://www.theguardian.com/education/2014/may/06/oecd-pisa-tests-damaging-educat...

Aceste teste nu m-au convins niciodata, cred ca am si scris de mai multe ori pe acest forum despre acest subiect,  si am gasit intotdeauna exagerat rolul atribuit rezultatelor lor. 


Articolul original si concluziile acestuia au fost preluate si de unele jurnale franceze:

"Pisa: trop de classements tuent l'école?"
       L'Express

"Les études de l'OCDE qui évaluent le niveau des élèves partout dans le monde sont omniprésentes dans les débats sur l'école. 83 universitaires de différents pays contestent cette influence.  "


http://www.lexpress.fr/education/pisa-trop-de-classements-tuent-l-ecole_1536796....
Back to top
 
 
IP Logged
 
Eugen Stamate
YaBB Administrator
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 616
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #537 - May 27th, 2014 at 4:02pm
 
Am fost solicitat de Actualitatea Romaneasca pentru inteviul de mai jos.

Eugen

http://www.actualitatea-romaneasca.ro/eugen-stamate-romania-are-potential-insa-e...

Eugen Stamate: ” (…) Romania are potential, insa el se mainfesta prin individualitati, imaginea de tara fiind din pacate mai degraba negativa si este transferata intr-un mod aproape dureros si asupa celor care isi fac datoria”.


1) Dle Eugen Stamate, ce inseamna pentru dumneavoastra sa fiti un  cercetator de succes in domeniul fizicii plasmei intr-o alta tara decat cea  natala? Ce inseamna Danemarca pentru dumneavoastra ? De ce ati ales Danemarca ca tara de resedinta?

Traim intr-o perioda in care se pot masura din ce in ce mai multe lucruri, iar cercetarea stiintifica nu face exceptie. Nu de putine ori sunt dezbateri aprinse legate de criteriile care ar trebui folosite pentru a evalua activitatea stiintifica a unei persoane sau institutii. Ati ghida activitatea dupa aceste criterii nu este rau, caci sunt parte a sistemului care te inconjoara, insa a deveni sclavul lor este o mare greseala. Succesul este un lucru pe care poti sa-l simiti insa nu vine de fiecare data cand il anticipam. In ce ma priveste am o doza de incredere legata de succesul profesional si ea se bazeaza pe numarul de lectii invitate la conferinte internationale, publicatii stiintifice in reviste cu impact stiintific ridicat, implicarea directa in organizarea unor conferinte internationale, participarea ca editor invitat si referent la jurnale stiintifice, un anumit numar de brevete de inventii sau aplicatii pentru inventii si nu in ultimul rand, recunoastere obtinuta prin premiere de catre organizatii stiintifice de prestigiu. Aceste aspecte formeaza deja un standard international iar lipsa lor necesita explicatii suplimentare. Aici apare diferenta fata de situatia din tara, cand nu de putine ori sunt scoase la suprafata criterii fara relevanta sau sunt folosite cele mentionate mai sus intr-un mod uneori prea agresiv.

Activitatea de cercetare implica multa creativitate si efort ceea ce iti poate ocupa viata personala peste anumite limite. Daca este facuta cu dedicatie devine prioritara peste multe aspect, asa ca nu alegi o destinatie pentru clima zonei sau frumusetile geografice ci in primul rand pentru posibilitatile care ti le ofera o anumita pozitie. In momentul in care am optat pentru urmatorul pas in cariera, in sensul de a puta avea un laborator de cercetare propriu, am aplicat pentru trei pozitii (Anglia, SUA si Danemarca) in decursul a catorva luni de zile si am obtinut-o pe cea din Danemarca intr-o competitive cu cateva zeci de aplicanti. Deci nu am ales Danemarca, ci aici s-a intamplat sa fie scoasa la concurs o pozitie care a corespuns asteptarilor mele profesionale.

2) In 1996 ati parasit Romania si ati ales Japonia. Cu ce sperante ati plecat la drum acum 18 ani ? Care sunt avantajele / dezavantajele culturii japoneze in raport cu cea europeana sau chiar cu Romania daca am putea face o comparatie?

Nu as putea spune ca am parasit Romania pentru ca am plecat pentru o bursa din pozitia de asistent la facultatea de fizica a universitatii “Al. I. Cuza” din Iasi cu intentia clara de a-mi sustine teza de doctorat si a ma intoarce in facultate. Sperantele au fost in primul rand legate de posibilitatea de a interactiona cu un mediu performant. Romania a fost destul de izolata stiintific pentru cateva decenii deci reintegrarea in circuitul international era o realitate ce trebuia acceptata de tinerii care aspirau la o cariera academica. A fost sa fie Japonia datorita unor contacte deja existente la nivel de facultate cat si existenta unei posibilitati tehnice de a aplica pentr o bursa a guvernului Japonez. Peste doar cativa ani Europa a devenit mult mai accesibila pentru stagii de doctorat insa in anii 94-95 au fost momente care m-au determinat sa consider si o destinatie cumva mai neobisnuita. Toate tarile sunt interesante insa geografia si interactiunea dintre civilizatii a creat si cazuri mai speciale. Din acest punct de vedere Japonia este poate una din cele mai evoluate societati daca luam in consideratie gradul foarte mare de dilutie al individualitati. Exista desigur libertate individuala insa fiecare participa cu o cota foarte mare la manifestarile acestui mod de organizare, care se concretizeaza pe langa transformarea unei insule, mai degraba ostile, intr-o bijuterie tehnologica, servicii si produse de o calitate care umbresc pana si tari foarte dezvoltate si o armonie sociala care limiteaza pierderile inutile de energie generate de conflicte bazate pe ambitii indiviuale fara suport. Tara noastra nu a beneficiat istoric de o perioada mai indelungata de sedimentare a unor valori sociale care sa o ajute acum in reducerea diferentelor fata de tarile vestice. Romania are potential, insa el se mainfesta prin individualitati, imaginea de tara fiind din pacate mai degraba negativa si este transferata intr-un mod aproape dureros si asupa celor care isi fac datoria. Fiind nascuta din izolare cultura Japoneza are unele limitari care vor trebui acoperite. Europa a beneficiat de mai multa diversitate insa generatiile tinere vor trebui sa depuna mai mult efort pentru a face fata concurenteti asiatice in continua crestere. Romania poate avea o sansa numai daca isi gaseste un ritm social sustinut in primul rand de o activare civica.

3) Cum este vazuta Romania din Japonia si Danemarca?

M-am simtit cumva favorizat in primii ani in Japonia caci eram tratat cu o tenta de discriminare pozitiva venita pe filiera europeana. In acelasit timp eram ingrijorat de perspectiva unei mutari in Europa unde tenta era deja negativa. Ierarhile sunt create pentru a ne simplifica intelegerea. Cand nu esti pozitionat undeva anume te poti baza pe efortul individual insa odata ierarhizarea facuta ai surpriza sa costati ca poti fi pe minus in timp ce altii sunt pe plus. O buna perioada de timp Japonia a fost placut surprinsa de viata simpla de la tara, relatata in diverse emisiuni televizate. Din pacate, cateva evenimente tragice, mediatizate si in tara, plus o prezenta semnificativa romance intr-un domeniu de activitate nu foarte bine cotat au umbrit deja imaginea Romaniei in Japonia. Tenta negativa este si mai accentuata in Danemarca, unde stirile despre grupuri de romani care comit infractiuni sunt destul de frecvente. Avem in mod sigur o problema de imagine si ea nu poate fi schimbata decat printr-un efort colectiv ca natiune. Daca nu vom reusi in mod sigur vom continua sa platim mai scump tot ce ne dorim fie ca suntem in tara sau in strainatate. Ca o paralela, cota de incredere financiara a unei natiuni este transferata la nivelul itregii populatii, la fel si perceptia despre conduita. Fie si cei care nu au calatorit niciodata in afara tarii simt aceasta imagine negative, de exemplu, prin lipsa unor investitii de nivel sau salariile foarte mici atunci cand totusi sunt prezente. Acesta este motivul pentru care ar trebui sa ne sensibilizeze pe toti ca am fost poate prea toleranti cu multe aspecte negative din societatea noastra.

4) Care sunt avantajele rezultatelor cercetarilor in fizica plasmei? In ce domenii putem vedea  implementarea acestor rezultate?

Traim cu totii o revolutie tehnologica care a combinat deja telefonul, radioul, televizorul, calculatorul si comunicarea prin satelit a anilor 80 intr-o tableta electronica accesibila, la un cost moderat, pentru sute de milioane de utilizatori. Acest lucru a fost posibil doar prin miniaturizarea de 1000 de ori, practic trecerea de la microelectronica la nano electronica, desfasurata pe parcursul a 30 de ani. Pocesul principal care a asigurat aceasta dezvoltare a fost trecerea de la corodarea umeda bazata pe acizi a cipurilor de siliciu la corodarea uscata realizata cu ajutorul plasmei. Aceasta corodare inseamna formarea arhitecturii tridimensionale din circuitele electronice folosite in calculatoare, telefoane mobile, GPS-ri, etc, unde zeci de straturi cu proprietati si arhitecturi diferite sunt construite in peste 150 de procese din care in jur de 40% sunt realizate pe baza tehnologilor cu plasma. Fizica plasmei asigura practic un control la nivel de electroni, ioni, atomi si molecule pentru a crea materiale cu proprietati speciale cu dimensiuni care fi mai mici de 5 nanometri. Acest trend tehnologic va continua, ca un singur exemplu, cu posibilitatea de a incorpora senzori bilogici in dispozitive care vor putea monitoriza detalii fine ale starii noastre de sanatate in mod zilnic pe eranul tabletelor deja existente.

5) Ce inseamna familia pentru dumneavoastra ? Cum imbinati activitatea de cercetator cu cea de familie? In ce limba vorbiti acasa?

Temele stiintifice fac parte dintr-un spatiu intelectual care poate fi supus subiectivitatii, contextului, chiar si modei unei anumite tematici. Sunt si intrebari esentiale, dar ele apartin fie geniilor, fie unui efort colectiv. Prin esenta, familia include ingrediente mult mai complexe de dezvoltare, cunoastere si comunicare si este un mediu mult mai dinamic decat orice domeniu stiintific, daca sunt pusi si copiii in peisaj. Famila iti poate da un confort psihic pe care nu il poti regasi in nicio teorie sau experiment stiintific. Viata trebuie implinita prin familie si copii si a trebuit sa ajung in Danemarca ca sa pot intelege si mai bine acest lucru. Danezii stau foarte bine in statisticile care masoara gradul de fericire tocmai pentru ca filozofia lor de viata este bazata pe relatiile interumane cladite in jurul familiei si al societatii. Activitatea profesionala ne-a marcat pentru ca am fost nevoiti sa ne mutam intr-o tara noua insa nu este un lucru pe care l-as face foarte des. In ce ne priveste suntem o familie de patru membri, cu sotia si cele doua fetite, Elisa si Amelia, fiecare dintre noi fiind nascut intr-o tara diferita. Sotia, Yue (botezata Iulia), este nascuta in China intr-o familie mixta Chineza-Japoneza, Elisa s-a nascut in Japonia si Amelia in Danemarca. Prin voia evenimentelor s-a facut ca toti am fost botezati in aceasi cristelnita la biserica din Scorteni, Bacau. In mod current suntem expusi la 5 limbi de comunicare, daneza, engleza, japoneza, romana si chineza. In primii trei ani in Danemarca am folosit japoneza si engleza, asa se face ca Elisa a fost declarata la scoala cetatean roman cu limba materna japoneza. Acum folosim cu precadere daneza si engleza, insa sotia este nevoita sa foloseasca zilnic si japoneza si chineza la servicu. Sigur nu putem folosi la maxim abilitatile lingvistice insa ascest lucru deschide si alte canale de comunicare si intelegere. Graiul este un mijloc de comunicare insa nu asigura neaparat succesul transmiterii corecte a unui mesaj. Uneori poate fi mult mai important pentru educatia unui copil ceea ce faci zilnic in famile decat lectiile de morala trasmise in limba materna.

6) Ce v-ar determina sa va intoarceti in Romania si sa fiti cercetator in tara? Ce ati dori sa se schimbe in Romania din punctul dumneavoastra de vedere profesional si chiar personal ?

Nu am o lista cu ce ar trebui bifat pentru a ma intoarce in tara. Tara este acolo unde ti-ai petrecut copilaria, care iti marcheza educatia, traditia, prieteniile, gusturile, mirosurile… In tara ta trebuie sa te intorci intotdeauna cu placere daca nu ai lasat in urma un conflict care ti-a marcat in mod negativ viata. Sunt plecat de 18 ani si am inca doar cetatenie romana, am pastrat legatura cu tara, mi-a pasat si imi pasa pe ce traiectorie ne inscriem ca natiune. Ambele fete au si ele doar cetatenie romana si am constiinta impacata ca am incercat sa fac lucruri care le-ar putea ajuta sa nu renunte la ea. Acest bagaj afectiv nu a fost insa suficient pentru a ma determina sa vin in tara in 2006 in locul optiunii Daneze. Anul acesta s-au implinit zece ani decand sunt implicat in Forumul Academic Roman (FAR), un ONG implicat in reforma mediului academic din tara. Am luptat impotriva nepotismului universitar si am facut parte din comisia prezidentiala pentru reforma educatiei de unde mi-am dat demisia cand EBA a fost aleasa cu peste 98% secretar general al organizatiei PLD de tineret. Am urmarit cu deznadejde derapajele din sistemul de educatie incluzad atat lipsa de reforma sustinuta de d-na Andronescu cand si excesul de zel al d-lui Funeriu. Este foarte putin probabil ca un numar important din cei plecati se vor mai intoarce. Ar putea fi insa un avantaj enorm pentru tara daca s-ar putea sincroniza efortul intern si extern pentru a sustine o directie care sa puna tara pe o directie corecta pentru urmatoarele decenii. Speranta mea a fost ca tinerii, care au libertatea de gandire si miscare necesare unei reforme, sa ocupe spatiul civic, taxand orice deviatie politica de la standardele europene. In locul acestei abordari, ei prefera partidele politice, sub umbrela carora si-au vandut libertatea si viitorul pentru functii trecatoare si nemeritate. Un lider care nu isi castiga bataliile prin forte proprii va fi in mod automat prizonierul contextului care l-a adus la putere. Spatiul civic din tara este intunecos si rece. Degeaba se aprind cateva luminite daca este prea rece ca un numar important de fluturi sa-si bata aripile. Se mai incalzeste din cand in cand si in mod invariabil apare cate un future mare si agresiv care nu se vede decat pe sine si nu mai incape nimeni in jurul lui. Mesajul meu pentru cei tineri este sa nu-si lase viitorul pe maninile nepasari sau sau pe drumul sperantei catre strainatate. Activati spatiul civic si vor fi multi dornici sa va sustina. Aceasta este schimbarea pe care mi-o doresc pentru tara.

Back to top
 
WWW WWW  
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #538 - Jun 7th, 2014 at 1:00pm
 
Salut, m-ntorsei *acasa*!

Shi, pe de-o parte-i bine (c-am cetit ce scrie prietenul meu Eugen pe mai sus, c-am cetit cartea lui C. Villani, (indemnat de-Alexa), am cetit deja cartea despre glumele lui Feynman (aminitita pe mai presus, nu-sh pe unde) &-am cetit o cartzulie de-a lui B. Russell (''In cautarea fericirii'').

Lui Eugen comunic cam asha: ''da''. Lui Feynman comunic asha: ''da''!

Lui B. Russell comunic ca ''super''. Lui Villani, ma cam scuzatzi, comunic c-a scris o carte *mediocra*.

Desigur, e *doar parerea mea*, ca depinde de *chiar gusturi*.

Ca sa ma explic (ca, tat il ''ridica'' , pan prefatza, apoteotic, amicul meu Liviu Ornea): cartea poarta asupra unei probleme (probabil majore, ca habar nu am, din mate *aplicata*), teorema aia ''vie'' (titlul cartzei) ne e chiar tiparita - numa' ca sa ni dam sama despre ce & despre chiar cum & noi - teorema aia ''vie'' e atat de urata cat curu' unei babe de 85 da ani.

Ca, se-ntinde - ma scuzatz' - enuntzu' - pe o pagina jumate'.

In care, concluzia ''vine'', pi tri randuri, dupa o pagina intreaga de *conditzii*...

Desigur - problema grea, *fara de indoiala*, in ''mate aplicata''.

Pe una suta & opt zeci da pagini. Shi, *nu una problema veche*, da' chiar ''technica''.

Interludiile din carte (ce muzica-i place & altele), ma lasa chiar rece. Cele interludii *matematice* (despre mari matematicieni, despre mari teoreme)? Au scris *altzii*, cu *mai mult talent*.

Cum crede , autorul, C.V., ca-i mare goanga? Transpare. Shi, eu chiar cred ca se insheala.

Cu *totul* altfel scria Feynman: eroul *meu*, va-ndemn sa cetitzi cartea.

Cu *totul altfel* scria B. Russell.

Dintre cele trei cartzulii cetite intr-o noapte, v-o *chiar recomand* pe-a lui Bertrand Russell.

Desigur, C. Villani se-nscrie intre cei care pot fi fericitzi cu ushurintza - din punctul de vedere al lui B. R.

Chiar cum v-atzi putea chiar inscrie & *voi*.

Nu-mi placu, insa, *mie*, cum chiar scrise cartzulia aia de popularizare. E, desigur, o chestiune de doar *gust*.

Ca sa ma chiar explic: pe data de 13 Iunie, la ora 13, in sala 128, la UTV, voi tzine o conf. de 100 minute.

Cei din TM, care chiar 'tzeleg ce scriu  io p-acilea, sunt invitatz'.

Io voi comenta, anume, despre cum am rezolvat doua probleme (una, veche din 1886, alta din 1913 - nu, nu, nu-s d-ale mele, problemele, ca shi-au batut *sute altzii* capu' cu dansele), in chiar vreo 8 pagini.

Fara, *fara de conditzii* care se lafaie (ca-n ''Teorema vie'' a lui C. V.) p-o chiar *pagina de enuntz*...

Desigur, dar, chiar *desigur* ca intzeleg cum ca teorema lui C.V.
ar *putea fi* chiar importanta.

Ale *mele*, sunt in mod *sigur*
chiar importante, pentru simplul fapt ca, *fara de conditzii*, sunt *chiar*  '' descoperiri''...

Da, da, asha scria , Feynman, (ma rog, un elev de-al lui, care l-a chiar ''inregistrat'') in cartea lui cu ''glumitze'': ca, *de una* e chiar mandru: de descoperirea *unei* legi d-a Universului.

Intzeleg, zau, bucuria lui F. (fara de conditzii, ca *numa' asha e chiar ''lege''), nu-ntzeleg , zau, impaunarea lui C.V.

Shi chiar: da' cine-s *io* ca sa ma chiar pot opune chiar *lui* - adica, lui Feynman?

Cele bune, tuturor,

Nea Marin


Back to top
 
 
IP Logged
 
Eugen Stamate
YaBB Administrator
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 616
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #539 - Jul 8th, 2014 at 7:43pm
 
http://politiken.dk/oekonomi/arbejdsmarked/ECE2336219/eugen-stamate-er-rumaener-...
Din presa daneza. Folositi google pentru traducere

Eugen


Da den 59-årige rumæner Marian Clita i 2010 dræbte en norsk stewardesse på et SAS-hotel i København, sank hjertet dybere i brystet på landsmanden Eugen Stamate end på så mange andre.

På det tidspunkt havde han været i Danmark fire år som seniorvidenskabsmand ved Danmarks Tekniske Universitet, og havde her, blandt meget godt, også lært, at danskerne har et snævert indtryk af rumænere. Det er formentlig de færreste, der kan nævne noget godt, Rumænien er kendt for, eller en kendt rumæner, og de dårlige historier kommer derfor til at fylde meget, og denne var i særklasse elendig.

LÆS OGSÅ 14 års fængsel for drab på stewardesse

Med drabssagen kunne fysikeren ane fire års arbejde som et godt eksempel for Rumænien fordampe i takt med mediernes udbasuneringer af de bestialske detaljer om drabet og drabsmandens brug af både jernstang, brækjern og hobbykniv.

»Jeg befandt mig i Japan, da det skete, og var meget berørt over det, men jeg var også næsten lettet over ikke at være her til at mærke presset. Det er følsomt, at en fra Rumænien gjorde det, og jeg vidste, hvad betydningen kunne være i det danske samfund«, siger Eugen Stamate på sit kontor i Risø.

Fra lav løn og korruption til eget laboratorium

Han er en af de millioner af rumænere, der har forladt hjemlandet med bagagen fuld af gode uddannelser og de bedste intentioner. Hjemme kan selv de bedst uddannede ikke regne med en løn på mere end nogle få tusinde kroner om måneden, og på grund af nepotisme og korruption kan end ikke de bedste regne med job og løn overhovedet.

Jeg er berørt, hver gang en fortæller, at der har været indbrud i hans hus. Jeg tænker, det kunne være en rumæner, der havde gjort det

Eugen Stamate, DTU Risø

Som så mange andre arbejdere fra Østeuropa blev han lokket til Danmark af gode muligheder, der i hans tilfælde var mere end en bedre løn. DTU Risø lod ham i 2006 starte opførelsen af et helt laboratorium fra grunden. Otte år senere har han i internationale fagkredse fået store udmærkelser for sin forskning i plasmabearbejdning – til gavn for mikro- og nano-elektronikindustrierne – og i enheder til opbevaring af energi.

Laboratoriet er det eneste af sin art i Danmark, og resultaterne er skabt på baggrund af den uddannelse Eugen Stamate fik med fra Rumænien, et længere ophold på et japansk universitet og en arbejdsiver, der er noget nær fremmed i Danmark.

»Jeg var vant til meget lange arbejdstider. I Japan arbejdede jeg 10-11 timer om dagen plus en halv lørdag. Så jeg var chokeret over at se, at jeg her næsten var alene i bygningen klokken 16 og havde fri i weekenderne. Jeg vidste ikke, hvad jeg skulle stille op med al den fritid, og spurgte en dansk kollega til råds. For med så lidt arbejde ville jeg gøre meget langsomme fremskridt. Min kollega svarede, at forventningen ikke var, at jeg skulle ændre Danmark, men ændre mig selv til at arbejde på den danske måde«, siger Eugen Stamate med et smil.

Nu er han blevet indhentet af den danske facon

Til at begynde med fortsatte han i sin egen stil for at få laboratoriet færdigt og i brug, men siden er han ad omveje blevet indhentet af den danske facon.

»Nu kan jeg ikke arbejde sådan mere. Min hustru har fået arbejde, vores to børn er i skole, og vi skal jo have mad kl. 18«, siger han.

Så langt er han blevet en del af det danske samfund, men han må også erkende, at 1.000 gode gerninger ikke opvejer en dårlig, når den begås af en kriminel rumæner. Hverken Eugen Stamates bidrag til dansk forskning og udvikling eller hans deltagelse i det danske samfund i øvrigt er noget, der er mange avisoverskrifter i.

Overskrift på netavis gjorde ham vred

Det er der til gengæld i Marian Clita og en statistik fra Rigspolitiet, der sidste år satte nationalitet på Danmarks kriminalitetsproblemer.

»Rumænere er de mest kriminelle udlændinge i Danmark«, lød en overskrift på avisen.dk.

»Hvis du får stjålet din cykel eller ribbet dit hjem af en østkriminel, så er der størst sandsynlighed for, at tyven er fra Rumænien«, fortsatte artiklen, der gjorde Risø-forskeren så vred, at han skrev en klage til avisen over at blive »udpeget som potentiel tyv på mit arbejde eller hjemme«.

LÆS OGSÅUdvist rumæner: »Jeg er en god tyv«

Selv om han kender den rumænske nationalkarakter bedre end som så, har det sat sig sine spor, at han efter otte år i Danmark næsten udelukkende hører negative historier om rumænere. Resultatet er en kollektiv skyld, han og mange andre rumænere bærer på vegne af nationens sorte får.

Kriminalitet eksporteres

»Jeg er berørt, hver gang en fortæller, at der har været indbrud i hans hus. Jeg tænker, det kunne være en rumæner, der havde gjort det«, siger Eugen Stamate.

Selv har han aldrig haft ubehagelige oplevelser som rumæner i Danmark, og det takker han gode naboer og det internationale miljø på DTU for.

Han forsøger ikke at bortforklare, at der er problemer med rumænske kriminelle i Danmark, og han kender debatten, der så sent som i forsommeren har kørt om østarbejdere, der formodes at stå bag alle mulige former for svindel, sjusk, skruebrækkeri og snyd. At der er noget om den snak, vil han heller ikke løbe fra.

LÆS OGSÅS-ordfører: Rumænere skal stresses og straffes mest muligt

»En nations image er dynamisk, og lige for tiden er der ikke meget, vi kan være stolte af i Rumænien«, siger han også med henvisning til fortsatte nepotismesager i rumænsk politik og landets evindelige korruption.

»Jeg tror, vi som nation er mislykket med at være intolerant mod disse forbrydelser. Vi har været for tolerante over for visse aspekter af ulovligheder, og så endte vi med at eksportere tolereret kriminalitet andre steder hen. Det er vi afgjort ansvarlige for. Vi bør ikke vise nåde, men straffe dem, der begår fejl«.

Udpget af præsidenten til at lade kamp mod nepotisme

En overgang var Eugen Stamate udpeget af den rumænske præsident til at lede arbejdet med at bekæmpe nepotisme i universitetsverdenen. Det varede, indtil præsidentens datter gik ind i politik, og fysikeren forlod sin post i protest. Han siger dog, at han ikke har opgivet håbet om at bidrage til at forbedre tingenes tilstand i Rumænien. Det er bare ikke så let, og han har også sin forskning at passe.

Back to top
 
WWW WWW  
IP Logged
 
AlexA
YaBB Moderator
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1146
Gender: female
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #540 - Nov 14th, 2014 at 12:32pm
 
Felicitari pentru text Eugen! L-am postat si pe acest topic pentru ca este vorba de o idee, si nu una oarecare, care ar trebui sa preocupe toti oamenii corecti. De fapt acest forum isi are originea in aceasta idee, in implicarea ta in lupta contra "nepotismului" si  consecintelor dezastruoase ale acestuia.
Si eu voi merge la vot ( am fost si pe 2 noiembrie): cu umbrela (ca se anunta ploaie!), termosul de cafea si Kindle-ul.....

Eugen Stamate wrote on Nov 14th, 2014 at 11:21am:
Voi merge la vot si voi spune NU democratiei de cumetrie promovata de Victor Ponta

Citeste si da mai departe

Anii trec si nepotismul inca roade din mugurii tinerii democratii romanesti. Daca pana si Iliescu a realizat in 2002-2003 pericolul “captalismului de cumetrie” iata ca mult mai tanarul sau succesor politic ar putea raporta de luni incolo, trecerea la o noua etapa de dezvoltare multilaterala a Romaniei prin infaptuirea “democratiei de cumetrie”. Maritat cu PSD-ul printr-o fiica consacrata in politica de tatal sau si conectat la realitatile politice ale tarii printr-o retea foarte ampla de rubedenii de sange sau prin asociere, distribuita prin baronii locali pe tot cuprinsul Romaniei, Ponta se pregateste sa ne uneasca pe toti intr-o hora dementa a lipsei de transparenta si servilism feudal. O caracatita rosie va pune stapanire pe noi, sortandu-ne dupa deja stiut-ul principiu: cine nu e cu noi e impotriva noastra. Nu va mai exista sinceritate si onestitate ci doar supunere sau nesupunere. Lipsiti de perspectiva, cei care inca mai cred in cinste, repere si libertate vor ingrosa randul celor, prea multi, deja plecati, lasand in urma familii dezbinate, copii lipsiti de dragostea parintilor, parinti in varsta fara alinare. Investitiile in economie vor consta probabil in constructia de giga-restaurante sau chiar stadioane, unde se vor desfasura nunti cu mii sau zeci de mii de nuntasi veniti din obligatie, la care vor participa zeci de preoti, majoritatea absoluta a consiliului local, plus reprezentanti ai guvernului. Sangele tradafiriu va fi inoculat prin nasire, tinerei generatii, cu care va realiza cea mai autentica pseudo-monarhie din Europa. La baronii actuali li se vor adauga noi titluri de noblete, culminand cu titlul suprem de “Nas General” al Partidului Cumetriilor din Romania (PCR)… Aceasta este Romania lui Victor Ponta! O unire de interese obscure pe care nu le vom putea descifra decat ascultand, daca va mai avea cine, convorbirile din bucatariile, sufrageriile si dormitoarele unor familii, unde se vor decide minciunile ce vor trebui lansate pentru a elimina adversari politici si strategiile prin care sa fie realizate interese economice, obstructionata justitia sau deturnata democratia. 
   
Nu cred ca poate exista un mod mai trist si iresponsabil de a celebra 25 de ani de la revolutia din decembrie 1989 decat sa-l avem instalat pe Victor Ponta ca presedinte al Romaniei. Nu este numai contributia lui. Desi ne-a salvat in 2004 si 2009 si a rezistat la doua suspendari, Basescu ne-a bulversat in aceasi masura cu EBA si Elena Udrea. Tara are nevoie de altceva. Trebuie sa dam o sansa unor relatii de comunicare bazate pe cinste si corectitudine in locul subiectivitatii venite din instincte primare legate de familie si posesie. Familia este baza fericirii noastre iar posesia, securitatea ei economica. Pentru a forma o societate autentica este insa nevoie sa extindem aceste valori la nivelul tuturor cetatenilor cetatii. Trebuie sa credem cu tarie in familie, insa nu numai in drepturile familie noastre. Fiecare copil, nepot, fin sau sot este la fel de important pentru universul nostru individual, insa o societate, ce insumeaza toate familiile, nu se poate cladi decat prin respect reciproc. Un mediu privat sanatos poate corija rapid anumite excese, astfel o afacere de familie, fiul sau fiica unui sportiv de perfomanta sau a unui actor renumit nu vor putea rezista economic sau castiga aprecierea publicului daca nu demonstreaza performanta sau calitati reale. Cu totul alta este situatia institutiilor publice majore (guvern, parlament, justitie, universitati)  datorita unei posiblitati mult mai mari si indelungate de manipulare. Ne dorim sa fim o tara europeana respectata, cu un nivel de trai decent pentru toti cetatenii. Din pacate suntem pe unul din ultimile locuri. Suntem insa si singura tara in care pentru perioada de mandat European 2009-2014, cei mai importanti trei lideri politici din tara, presedintele (fost presedinte PD), primul ministru (presedinte PSD) si Crin Antonescu (presedinte PNL pe perioada mentionata) si-au avut fiica, si sotiile in parlamentul European. Daca Victor Ponta va ajunge presedintele Romaniei vom fi in situatia ingrata ca UE sa-i asigure venituri financiare consistente, prin intermediul sotiei, pentru a ne tine prin politica care ne asteapta sub o dominatie PSD-ista si mai departe de posibilitatea de a recupera decalajul acumulat in cei 25 de ani de la revolutie. Acest precedent va fi folosit ca model pe orizontala in toata societatea romaneasca (inca imatura…) fiind translat la nivel de sate, commune si orase intr-o retea de sustinere politica de tip mafiot care va obstructiona orice incercare de insanatosire a tarii.  Partea cea mai ingrijoratoare a inscrierii tari pe o astfel de traiectorie este constanta de timp de ordinul a cel putin o generatie (20-25 de ani) pentru a fi corectata. Nu exista solutii perfecte, insa un sistem flexibil poate fi corijat la fiecare 4 ani sau chiar mai repede. Daca vom acumula in continuare in directia in care nu trebuie, vom contribui la necesitatea repetarii unei miscari sociale de amploare, similare celei din ‘89. Aceste alegeri prezidentiale au deci o miza majora si fiecare Roman care isi doreste o viata libera, cu un trend de insanatosire economica si politica pentru tara nu trebuie sa ramana indiferent. Va indemn cu onestitate si buna credinta sa veniti la vot si sa dati tarii sansa de a se desprinde de caracatita pseudo-politica care ii sufoca respiratia libera.

Cu deosebit respect si sinceritate,
Eugen Stamate

Despre autor

Eugen Stamate este cercetator principal la Universitatea Tehnica a Danemarcei (www.dtu.dk ). In 2003 a lansat demersul anti-nepotism universitar ce a dus la formarea Forumului Academic Roman. In iulie 2003 a criticat nepotismul din guvernul Nastase prin numirea Dacianei Sarbu ca secretar de stat pentru tineret. In 2007 a fost cooptat in comisia prezidentiala pentru educatie a presedintelui Basescu din care si-a dat demisia in martie 2008 in semn de protest pentru intrarea Elenei Basescu in politica de varf, ca secretar general al OT-PDL.

Pentru conformitate puteti accesa aceste materiale publice:

http://www.ziaruldeiasi.ro/local/iasi/cercetatorul-stamate-protesteaza-din-japon...
http://www.forumul-academic-roman.org/index.php?page=179
http://www.mediafax.ro/politic/basescu-acuzat-de-nepotism-2419049
http://www.observatorcultural.ro/Modelul-Bush-Jr.-inspira-inca-nepotismul-politi...
http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/autoexilat-din-cauza-nepotismul...
http://www.actualitatea-romaneasca.ro/eugen-stamate-romania-are-potential-insa-e...
http://www.tvr.ro/povestea-romanului-cu-6-brevete-de-inven-ii-in-fizica-plasmei-...
http://www.dtu.dk/english/Service/Phonebook/Person?id=38798&po=1&tab=2&qt=dtupub...





Back to top
 
 
IP Logged
 
Eugen Stamate
YaBB Administrator
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 616
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #541 - Dec 3rd, 2014 at 2:55pm
 
http://www.evz.ro/intelectualii-in-politica-esecul.html

Cititi acest articol caci merita....

Intelectualii în politică. Eșecul.
De la Platon încoace, tema intelectualilor în politică nu încetează să provoace. De la Platon încoace (și nu mă refer aici la ”Republica”, ci la ”Scrisoarea a VII-a”), imersia intelectualui în politică este o experiență necesarmente dramatică, o probă că lumea nu-l înțelege pe intelectual. Și, tot de-atunci, de la Platon, se agață de tema intelectualilor în politică o imensă prejudecată: intelectualii sînt băieții buni, educați, care știu ce e interesul public și știu cum să servească binele comun,dar care nu sînt lăsați să reverse peste cetate, prin politică, binele de care sînt în stare de niște ființe îmbătrînite în rele, vechii politicieni. În orice poveste despre cetate trebuie să se confrunte reformistul ( omul bun), cu anti-reformistul (omul rău). Întotdeauna, intelectualul e de partea reformei, iar politicianul bătrîn se împotrivește reformei. Mai ales la noi, această prejudecată ține loc de analiză și suprimă luciditatea. Cred că, dacă vrem să înțelegem exact de ce eșuează intelectualii în politică și de ce cazuri precum cel al lui Vaclav Havel sînt cu adevărat excepționale, trebuie să scăpăm exact de asemenea prejudecăți.

Aș începe cu o avertizare: aproape tot ce auzim sau citim pe tema intelectualilor în politică provine de la intelectuali. Vocile cetățenilor simpli, decisivi, totuși, în orice democrație, sau chiar ale politicienilor cu alte, varii, obîrșii nu se prea aud deși, cred, și aceștia au cel puțin aceeași îndreptățire să se pronunțe în chestiune. Paradoxal, vorbind despre ei înșiși, intelectualii cad pradă unor eresuri pe care, de fapt, sînt prefect antrenați să le evite. De pildă, la noi cel puțin, a înflorit și s-a consacrat ideea că politica e făcută de  mediocrii cu panaș, ratați în alte domenii, dar tari în clanță și tupeu, ființe mai degrabă rudimentare și nesimțite, unite indestructubil de un liant  vinovat (fură împreună) sau mai puțin vinovat (instinctul de conservare al categoriei). Recunosc, această convingere nu e lipsită de temei, dar e falsă în integralitatea ei. Peste asta, vine părerea excelentă a intelectualilor despre ei înșiși, asociată cvasimonopolului discursului public despre care vorbeam mai sus. Astfel, prejudecata e gata: intelectualii sînt dispuși să se scarifice coborînd  în politică, să facă bine și celorlalți cu prețul liniștii lor, dar nu-i lasă politicienii vechi – oameni de proastă calitate, care se tem de ei, sînt complexați sau pur și simplu nu pot înțelege binecuvîntarea care i-a cotropit odată cu intrarea intelectualului în arena politică. O spun deschis, din poziția cuiva care a putut urmări de foarte de aproape fenomenul: nu e deloc așa!

Cu o singură majoră excepție, toate cazurile pe care le cunosc (direct, nu din cărți sau din auzite!) de intelectuali care au intrat în politică sînt mînați, mai ales, de un restort profund egoist. Unii vor pur și simplu să trăiască mai bine decît le-ar permite propriul statut profesional și simt că politica le oferă această posibilitate. ”Mai bine” nu înseamnă, așa cum s-ar crede, să fure sau să facă afaceri dubioase cu statul, ci să aibă o viața confortabilă în vremuri grele, un serviciu bine plătit dar nu prea solicitant, un minim de protocol la dispoziție, ceva recunoaștere dincolo de granițele domeniului lor, călătorii și atenție, putere mai ales în domeniul lor de activitate.  Aceștia sînt oportuniști sau de-a dreptul cinici dar, chiar dacă arată moralmente rău, nu sînt cei mai pernicioși. Cu adevărat periculoși sînt alții: cei  mînați de sentimentul propriei unicități, de o vanitate fără margini, de o conștiință a superiorității lor făță de ceilalți sau chiar de convingerea că destinul lor e providențial. În măsura în care rămîn doar ei în această credință, sînt doar ridicoli. Dar dacă această convingere face prozeliți, atunci putem să ne așteptăm la ce e mai rău. Nu știu cum se face, dar intră în politică exact acei intelectuali care, omenește, sînt incapabili de empatie. Or, un om incapabil de empatie e incapabil de politică.
De fapt, cred că întregul dosar al implicării intelectualilor români în politică ne duce spre concluzia că politica trebuie făcută de politicieni. Un intelectual poate deveni politician numai după ce abandonează deprinderile sale specifice și trece la cele ale politicianului. Politicianul e sigur pe el, e un om al convingerii și un mînuitor de interese pentru a atinge un scop clar, un mare manipulator. Viziunea sa, dacă o are, este cît se poate de concretă și plauzibilă. Intelectualul se dedică cercetării infinitului uman, de îndeletnicește cu judecata și cu valorile. Intelectualul, așa cum e el, nu e deloc echipat pentru politică, deși convingerea de el răspîndită este exact inversă. Intelectualul e omul dubiului, al reflecției infatigabile, al lecturii continue, e omul scrisului și cuvîntului. Nu în ultimul rînd, e omul unui stil. Intelectualul știe cît este de importantă singurătatea și tăcerea. Politicianul e omul convingerii, al acțiunii și al discursului interminabil, este gregar și iubește cu pasiune, chiar dacă deșucheat uneori, poporul. Politicianul nu are stil, ci este egal răspîndit în stiluri – cu cît mai multe, cu atît mai bine. Pe intelectual îl interesează diferențele și nuanțele, pe politician îl interesează numitorul comun. Primul se preocupă de destine – inevitabil diferite, celălalt de cetățeni – inevitabil egali.

Mi-a rămas în minte o frază citită în presa americană cu ceva timp în urmă: omul politic nu trebuie să fie intelectual, ci trebuie să ducă o viață intelectuală.  O viață intelectualmente bogată, în care se menține la curent cu ideile lumii, citește din cînd în cînd, se întreține cu intelectuali la răstimpuri, merge la un concert o dată la șase luni sau ia, o dată pe an, răgazul de a vizita un mare muzeu este absolut necesară unui politician. Fără acest minim, politicianul nu poate funcționa în beneficiul comunității, ar deveni inutil, anacronic și, în cele din urmă, prin puterea pe care politica i-o dă, un factor de detriorare a țesutului uman al comunității. Dar acest ritm este cu totul impropriu unui intelectual, care stă în tensiunea cunoașterii fără întrerupere. Ceea ce este pentru politician suficient este, pentru intelectual, mult prea puțin. Intelectualul este, ceea ce politicianul trebuie doar să experimenteze cu oarecare regularitate.

În același timp, datoria intelectualului față de cetate este de ordin civic. De acolo, intelectualul nu are voie să lipsească. Iar civismul devine politic și intrarea politicianului în politică este necesară, într-o singură situație: cînd libertatea în cetate este amenințată grav. Atunci, intelectualul e dator să ia armele politicii și să lupte pentru salvgardarea libertății. Altfel, cred că intelectualii nu au ce căuta în politică. Dacă, însă, sînt dispuși să-și piardă aripile de înger pentru coarnele de drac, atunci da, pot intra. Dar să le fie clar: odată deveniți oameni politici, au încetat să mai fie intelectuali.

Back to top
 
WWW WWW  
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #542 - Dec 15th, 2014 at 9:38am
 
Draga Eugen,

acuma vazui ce-ai scris pe mai sus. Voi amana un pic raspunsul ''la obiect'', pentru ca, chiar *acuma*, pe *mine* (care-am fo' pa strada, in Timishoara, incepand din 16 decembrie 1989)
ma mananca o *alta (?) problema*: unde, anume, chiar *ajunseram* (noi, sotzietatea, Romania), dupa aceshti chiar *25 da ani*?

Invit pe *totzi cei care cetesc* & care-au *& trait* acei ani sa-shi chiar dea cu parerea.

Shi-i invit pe cei *mai tineri* (unii dintre ei, iata, nascutzi chiar ''dupa'', chiar cum sunt fetele mele) sa-shi dea cu parerea.

De ce? Pai, macar pentru o trebshoara de *bun simplu simtz*: c-au murit *atatzia oameni* ca sa sa schimbe o treaba...

Cele bune, tuturor,

Nea Marin

Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #543 - Dec 16th, 2014 at 1:04pm
 
No bine, draga Eugen,

uite cum comentez *eu*, pantre randuri, articolu' la care ne trimisashi:


''Intelectualii în politică. Eșecul.
De la Platon încoace, tema intelectualilor în politică nu încetează să provoace. De la Platon încoace (și nu mă refer aici la ”Republica”, ci la ”Scrisoarea a VII-a”), imersia intelectualui în politică este o experiență necesarmente dramatică, o probă că lumea nu-l înțelege pe intelectual. Și, tot de-atunci, de la Platon, se agață de tema intelectualilor în politică o imensă prejudecată: intelectualii sînt băieții buni, educați, care știu ce e interesul public și știu cum să servească binele comun,dar care nu sînt lăsați să reverse peste cetate, prin politică, binele de care sînt în stare de niște ființe îmbătrînite în rele, vechii politicieni. În orice poveste despre cetate trebuie să se confrunte reformistul ( omul bun), cu anti-reformistul (omul rău). Întotdeauna, intelectualul e de partea reformei, iar politicianul bătrîn se împotrivește reformei. Mai ales la noi, această prejudecată ține loc de analiză și suprimă luciditatea. Cred că, dacă vrem să înțelegem exact de ce eșuează intelectualii în politică și de ce cazuri precum cel al lui Vaclav Havel sînt cu adevărat excepționale, trebuie să scăpăm exact de asemenea prejudecăți.''
********************************************************************
N.M. : io ashi spune ca *ba*. Ca *nu tzine, chiar deloc, d-un ''blestem'', oarecare, de-o ''mantra negativa''. Ashi spune, pur & simplu, ca tzine de *bunul simtz*, de *onoare* & de *calitatea omului* catzarat , de populatzie, pan chiar vot, chiar *sus*.


''Aș începe cu o avertizare: aproape tot ce auzim sau citim pe tema intelectualilor în politică provine de la intelectuali. Vocile cetățenilor simpli, decisivi, totuși, în orice democrație, sau chiar ale politicienilor cu alte, varii, obîrșii nu se prea aud deși, cred, și aceștia au cel puțin aceeași îndreptățire să se pronunțe în chestiune. Paradoxal, vorbind despre ei înșiși, intelectualii cad pradă unor eresuri pe care, de fapt, sînt prefect antrenați să le evite. De pildă, la noi cel puțin, a înflorit și s-a consacrat ideea că politica e făcută de  mediocrii cu panaș, ratați în alte domenii, dar tari în clanță și tupeu, ființe mai degrabă rudimentare și nesimțite, unite indestructubil de un liant  vinovat (fură împreună) sau mai puțin vinovat (instinctul de conservare al categoriei). Recunosc, această convingere nu e lipsită de temei, dar e falsă în integralitatea ei. ''
*******************************************************************
N.M. : ba da, e *adevarata* in *aproape* ''integralitatea ei'', perceptzia!

************************************************************************''''Pest
e asta, vine părerea excelentă a intelectualilor despre ei înșiși, asociată cvasimonopolului discursului public despre care vorbeam mai sus. Astfel, prejudecata e gata: intelectualii sînt dispuși să se scarifice coborînd  în politică, să facă bine și celorlalți cu prețul liniștii lor, dar nu-i lasă politicienii vechi – oameni de proastă calitate, care se tem de ei, sînt complexați sau pur și simplu nu pot înțelege binecuvîntarea care i-a cotropit odată cu intrarea intelectualului în arena politică. O spun deschis, din poziția cuiva care a putut urmări de foarte de aproape fenomenul: nu e deloc așa!

Cu o singură majoră excepție, toate cazurile pe care le cunosc (direct, nu din cărți sau din auzite!) de intelectuali care au intrat în politică sînt mînați, mai ales, de un restort profund egoist. Unii vor pur și simplu să trăiască mai bine decît le-ar permite propriul statut profesional și simt că politica le oferă această posibilitate. ”Mai bine” nu înseamnă, așa cum s-ar crede, să fure sau să facă afaceri dubioase cu statul, ci să aibă o viața confortabilă în vremuri grele, un serviciu bine plătit dar nu prea solicitant, un minim de protocol la dispoziție, ceva recunoaștere dincolo de granițele domeniului lor, călătorii și atenție, putere mai ales în domeniul lor de activitate.  Aceștia sînt oportuniști sau de-a dreptul cinici dar, chiar dacă arată moralmente rău, nu sînt cei mai pernicioși. Cu adevărat periculoși sînt alții: cei  mînați de sentimentul propriei unicități, de o vanitate fără margini, de o conștiință a superiorității lor făță de ceilalți sau chiar de convingerea că destinul lor e providențial. În măsura în care rămîn doar ei în această credință, sînt doar ridicoli. Dar dacă această convingere face prozeliți, atunci putem să ne așteptăm la ce e mai rău. Nu știu cum se face, dar intră în politică exact acei intelectuali care, omenește, sînt incapabili de empatie. Or, un om incapabil de empatie e incapabil de politică.''

**********************************************************************
N.M. : oh, ye! Statzi cam slab cu *logica*, draga autorule, nu vaz di ce v-ashi da o bruma de-atentzie, da' o *fac*, iata, va *comentez* ranturile, p-acilea, de numa' din pan-plezir.

Ca, *vedem* , desigur, pa ai *plini da empatie*, cum ishi *voteaza*, desigur, *lor*, beneficiile alea absurde. Shi, ma cam scuzatzi, tat discursu' Dvs., autorule, cam cade-n cam *gol*, cata vreme *nu prea-s intelectuali pan Parlamentu' nost de rahat actual*...

Ce sa mai vorovim/scrim , da faptu' ca interlopi *platesc* suma, bre, autorule, ca sa li sa dea scaunu' ala imputzit da parlamentar care le da ''imunitatea''? Hai, las-o oleaca mai moale cu cheanu' pa scari, ca, ma scuzi, autorule, nu eshti chiar ''chilot'', n-asha?

''De fapt, cred că întregul dosar al implicării intelectualilor români în politică ne duce spre concluzia că politica trebuie făcută de politicieni. Un intelectual poate deveni politician numai după ce abandonează deprinderile sale specifice și trece la cele ale politicianului. Politicianul e sigur pe el, e un om al convingerii și un mînuitor de interese pentru a atinge un scop clar, un mare manipulator. Viziunea sa, dacă o are, este cît se poate de concretă și plauzibilă. Intelectualul se dedică cercetării infinitului uman, de îndeletnicește cu judecata și cu valorile. Intelectualul, așa cum e el, nu e deloc echipat pentru politică, deși convingerea de el răspîndită este exact inversă. Intelectualul e omul dubiului, al reflecției infatigabile, al lecturii continue, e omul scrisului și cuvîntului. Nu în ultimul rînd, e omul unui stil. Intelectualul știe cît este de importantă singurătatea și tăcerea. Politicianul e omul convingerii, al acțiunii și al discursului interminabil, este gregar și iubește cu pasiune, chiar dacă deșucheat uneori, poporul. Politicianul nu are stil, ci este egal răspîndit în stiluri – cu cît mai multe, cu atît mai bine. Pe intelectual îl interesează diferențele și nuanțele, pe politician îl interesează numitorul comun. Primul se preocupă de destine – inevitabil diferite, celălalt de cetățeni – inevitabil egali.''

*******************************************************************

N.M. : p-acilea chiar ai driptate, autorule: ca & io mi-s *omu' dubiului*, cum scrii.  Shi, cred c-ar fi bine ca dubioshii *aia* di parlamentari s-abe *dubii*, bre, sa *nu* voteze-n turma, cum le cere Partidu' respectiv... Sa *nu fie chiar neshte rinoceri*!

Iara ca *pa mine* ma chiar *framanta* chiar ''diferentzele & nuantzele'', c-am cetit, bre, ca le ''am p-astea'', cu finantzele & imi chiar pasa. Shi, nu am *chef* ca Romania, din cauza *atator legi aiurea* sa fie o tzara *nefericita*...
********************************************************************

''Mi-a rămas în minte o frază citită în presa americană cu ceva timp în urmă: omul politic nu trebuie să fie intelectual, ci trebuie să ducă o viață intelectuală.  O viață intelectualmente bogată, în care se menține la curent cu ideile lumii, citește din cînd în cînd, se întreține cu intelectuali la răstimpuri, merge la un concert o dată la șase luni sau ia, o dată pe an, răgazul de a vizita un mare muzeu este absolut necesară unui politician. Fără acest minim, politicianul nu poate funcționa în beneficiul comunității, ar deveni inutil, anacronic și, în cele din urmă, prin puterea pe care politica i-o dă, un factor de detriorare a țesutului uman al comunității. Dar acest ritm este cu totul impropriu unui intelectual, care stă în tensiunea cunoașterii fără întrerupere. Ceea ce este pentru politician suficient este, pentru intelectual, mult prea puțin. Intelectualul este, ceea ce politicianul trebuie doar să experimenteze cu oarecare regularitate.''


*********************************************************************

N.M. : dar, desigur, in ampla matale amplitudine, uitashi o treaba, un *cuvant*, bai, ''reporterule'': io ashi fi adaugat, sa shtii, ca acuma vaz ca te iau la chiar ''per tu'', c-o chiar meritzi, bre, ''neaparat'' dupa acel ''nu trebuie'' din al doilea rand.... Dar, de ce sa ma mai obosesc, oare?
********************************************************

''În același timp, datoria intelectualului față de cetate este de ordin civic. De acolo, intelectualul nu are voie să lipsească. Iar civismul devine politic și intrarea politicianului în politică este necesară, într-o singură situație: cînd libertatea în cetate este amenințată grav. Atunci, intelectualul e dator să ia armele politicii și să lupte pentru salvgardarea libertății. Altfel, cred că intelectualii nu au ce căuta în politică. Dacă, însă, sînt dispuși să-și piardă aripile de înger pentru coarnele de drac, atunci da, pot intra. Dar să le fie clar: odată deveniți oameni politici, au încetat să mai fie intelectuali.''
********************************************************************

N.M. : uite, ne cam lovim - in sfarshit - p-acilea. Ca, cineva obicinuit cu *libertatea da gandire*, nu poa' sa ''puie botu' '' (ne-platit * regeshte*) politicei da partid...

Partidele *shiu asta*, incercara sa recruteze, platira, se vazu rezultatu'. E chiar *jalnic* : pen' ca ala, *platitu'*, 'telectualu', sa chiar face da ras. De *aia* nici nu prea videm multzi 'telectuali pan politica. Nu ca *n-ar fi in stare*! Nu sunt *lasatzi* &, ma cam scuzatz': cine intra doar pentru a se chiar face da rushine? Numa' un *bou*, care vrea *banu'* - p-acilea suntem chiar d-acord.

Chiar *simplu'*, n-asha? Rezumatu' *meu*?

Nu-i vorba de *naivitate*, de ''adancire'' pan cele altre, bre. E vorba ca politica noastra e *murdara*...

Terminai p-acilea, bre, Eugene, multzam ca-mi dadushi ocazia de-a ma esprima,
cu toate urarile de bine, tzie, tuturor,

Nea Marin
Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #544 - Jan 3rd, 2015 at 5:48pm
 
Dragi prieteni,

nu va scriu chiar degeaba: ca, nu imi place *defel* de-a ma videa cu *cinci* (ultimele) mesaje pe acest Forum.

Daca *nu* muriratzi cu tatzii, daca va chiar *pasa* de problemele din ''Academia'', ia de ''bagatz '', mai, flacai?

Desigur, ca nu-s *io* chiar al atateshtiutoriu': poate ca tinerii (sau, mai putzin tineri, da' inca ne-scuturatz') au ce *scrie* p-acilea.

Mda, sunt unul (cred c-am ramas chiar singur, cu Eugen Stamate) dintre cei care, la sfarshit de '90, se ''prindea'' de-a scrie p-acilea.

Nu-mi pare rau c-am scris.

Imi pare , insa, chiar rau, daca ma ranit, cumva, fara sa vreau, mai muulta lume.

Dac-am ranit-o, am facut-o *fara sa vreau*. Niciodata, dar, *niciodata* nu am avut intentziunea de-a *rani* pe cineva.

Geshii fatza cu altzii? (Sau, cum o percep *ei*?) Fara de discutzie.

De-a lungul timpului, insa, ma dumerii de-o trebshoara anume:
cum ca, Shtiintza (daca i te dedici Ei, daca tz-o iei ca *amanta*, adica, daca O iubeshti cinstit), nu te-nsheala *niciodata*.

Cine, *cine*,  oare, cand erea copchil fain la suflet, credea, oare ca se poate *imbogatzi* practicand Shtiintza?

Shi, videm pa mai muultzi (mda, cari sa cred mai dashteptz') dintre cei care, practicand Shtiintza , se-mbogatzira nespus (vorbim da doar *bani*)
fara sa se fi imbogatzit cu *vreuna* contributzie substantziala pan... chiar Shtiintza. Shi-i videm pa la *noi*! Statz' lineshtitz': ca-i videm & pa altiundeva, ii videm chiar pa la *altzii*...

Ca, vizionai (ma rog, inchisei teveu' imediat) un ''documentar'', chiar *ieri*, pe ''Discovery'', 'titulat civa de jenu' asta:

<<Universul ''stem cells'' cu .. .
Stieven Hawking >>

Akuma, ma cam scuzatz', da' *nu ma mai poci chiar abtztine*:

ok, l-am vazt pa Papa di la Roma
i-am vazt pi tatzi kakanarii ''cool''
photographiatzi cu dansu' da gat pan aceel docomentar (pan care, zau, chiar *aparea* p-acolea, dimpreuna cu: Newton & cu Einstein).

Mda... Ci poate faci Media da pan tine... Da chiar ti ''poate faci'' al mai mare ''creer'' di pa Planeta...

Uite ca io m-opun. Uite ca io il *dispretzuiesc*. Nu a facut *nimic* -rog d-a ma scuza, *esentzial*, in Shtiintza.

Shi, el *o shtie*! Dar, cazand pan pacatu' superbiei, o *accepta*.

''Tatane-su' '', adicatelea de muuuult uitatu' *matematician*, Penrose, il ''bate la fund''...

Dar, iata, trebe sa-i dau o treaba, lui Steven Hawking: ca, anume, a putut convinge pe *muuultzi* care-s ''nenorocitzi''
fizic, cum ca *se poate*!

Pentru chiar asta io-i dau, lui Steven Hawkings, nota chiar *zece*!

Pen' *ailalta*, pentru faptu' ca s-a ''strecurat'', cu ''gratzie'' pantre cei mai *mari* , fara sa faca parte (neam!) de p-acolo,
ma cam scuzatz': io-i dau nota *unu*!

Dar, desigur, *media* e cea care la-ndemnat sa-shi uite, de fapt, *micimea*...

Ce sa-i chiar fac *io*?

Ca, zau, p-acilea - ca e vorba de-un , zau, Forum Academic -
uite, *io* io scriu cam asha:

''stai lineshtit, tataie, ca, teoriile matale ''matematice'' dadura chiar *chix*, da' chiar chiar di *ce*  chiar acceptashi, bre, Steven Hawking, acele limbi pa kiar kur, viniti da pa la rockeri etc?''

Episodu' urmator, dupe '' Sterm cells''? Draga Steven?

Poa' ca, probabil: '' Cum sa luam banu', folosindu-ne  de chiar *orishice* "...

Ca, la *asta*, ti chiar pricepi, draga Steven - ca, nu o poate nega chiar *nimenea*...

OK, akuma, ca m-am ''dat'' la cea mai mare frauda de pan shtiintza pa care o cunosc, comparata (de media, datorate celor mai *absurde* criterii) cu *cei mai mari da pan Shtiintza*,

d-abea ashtept, sa shtitzi, ca sa ma *contrazicetzi*.

Ca, sa *shtitzi* ca voi fi *bucuros* (mda, doar daca *bagatzi* argumente in contra ranturilor mele) de a ma duce de p-acilea, ca unu' care am indrasnit de-a ma ''da'' la cele ''sfinte''...

Cele bune,

Nea Marin

P.S. Baiatu' asta era *ne-cunoscut* pana a fi scris o lucrarica de popularizare, cetita-n draci de inshi pentru care  *o singura formula* e o
''anatema''...

Ma scuzatzi, da' nu m-am putut chiar abtzine: shtiintza-i *una*, conditziunea fizica e o *alta*,
iata, sunt *gata* de-a fi pus p-o cruce,

Nea Marin
Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #545 - Mar 23rd, 2015 at 12:41pm
 
Mda, imi fu dat s-o vaz & pa asta...

Articolul de *azi*, din ''Adevarul'', 'titulat chiar asha: ''Onoarea Legiunii de onoare''. Autorul? Andrei Plesu.

Articol pan care dansu' ne-arata cat de *mic* chiar este. Se '' leaga'' d-Oprescu (actualul inca primar de-al Capitalei, un mojic, de fapt, suntem d-acord cu dl. Plesu p-acilea), incercand, , din pacate, sa bage pa subt presh, un *adevar* mai trist: ca, li se *da*, meritu' ala, muuultora. Te chiar miri cui. Io, ma chiar mir cum i s-a dat lui Plesu. Ca, Plesu scria in ''contra'' a tot ce crede Republica Franceza, n-asha?

Plesu, filo-german, Plesu, scriind4 in contra a tot ce crede establishmentu' Francez (chestiuni, sa le spunem, cu oleaca de generozitate, ''metafizice'') etc.

Iata ca, domnul Plesu *nu* s-a mirat, nicicum, cand acea pata pa rever i-a fo' pusa. Dar, chiar diloc! Ca, io nu-mi aduc d-aminte...

Shi, imi aduc d-aminte (sh-aduce chiar dansul, in articol) ca, li s-a dat atatora (care n-ar fi meritat-o).

Shi, nu-mi aduc d-aminte (io) de *altcineva* care, sa chiar faca ''gat'', pan ziar,  ca i-a fost conferita, amarata aia da pata, *altcuiva*...

Vorba aia: unii chiar *sunt* oleaca mai ''gratzioshi'' decat domnul Plesu. Sau, *resping*. Nu se prenumara, domnul Plesu, pan ceste doua categorii. Dovada ca are-un ego *oleaca mai mare decat dansu'*...

Pana la urma, mai *fiecare* shafutz o primeshte (pata aia), care e , domnule Plesu, o doar dovada de *curtoazie*.... N-atzi 'tzeles-o pa *asta*? Io n-am ce sa va chiar fac...

Shi da, domnule Plesu, s-o fi-nfratzit ala cu Parisu', dom'le. Ca, io n-am ce va face, orb da prea plinea da sine care va chiar 'plineshte, zau...

No numa' fain, domnule draga, care-o sa mori *nefericit* (dupa cum videm), cu Legiunea d-noare pa chept...

Nea Marin





Back to top
 
 
IP Logged
 
Academicul
Ex Member


Re: IDEI IN DIALOG
Reply #546 - Apr 16th, 2015 at 12:02pm
 
Sunt foarte dezamagit pentru ca-mi este zdruncinat statutul de "Ceapist cu gandire colectivista". Macar pana acum aveam si eu o imagine clara asupra modului meu de gandire, ca roman. De-acum s-a dus totul pe apa sambetei.  Grin


Ce e gresit in psihologia "psihologiei poporului roman"
de Radu Umbres 

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-19931889-gresit-psihologia-psihologiei-poporu...


De la inceput trebuie spus ca aceasta interventie a mea nu se indreapta impotriva studiului. Nici nu ar putea sa se indrepte, intrucat studiul nu este disponibil, nici ca forma electronica, nici ca precis, si, cred, nici in forma tiparita. Practic, studiul este citat ca “in pregatire” si nimeni, in afara autorilor, nu pare a avea acces la el. Reactiile starnite de prezentarea rezultatelor sunt cu atat mai vehemente si mai nestructurate, cu cat nu pot sa isi confrunte obiectul de critica. Vina apartine, din pacate, celor care au pus pe piata ideilor o serie de rezultate fara a-si sustine interpretarea cu date, cifre, metodologie, operationalizare, etc.

Asa ceva nu se practica in lumea academica occidentala, de exemplu, unde partea de popularizare a unei cercetari este insotita intotdeauna de un link catre textul principal (sau locul de unde se poate cumpara cartea). Probabil ca autorii ne invita sa consultam (cumparam?) studiul atunci cand va aparea, dar metoda este demna de promovarea unui nou mall, nu a unui studiu stiintific.

Acestea fiind spuse, am fost surprins de termenii alesi pentru comunicarea scopurilor si a rezultatelor studiului. Cu siguranta “Psihologia poporului roman” este doar o evocare a lui Radulescu Motru, nu un titlu serios de lucrare stiintifica, care sa angajeze autorii la o ontologie cel putin dubioasa. Popoarele nu au o psihologie, asa cum nu au digestie sau respiratie. Popoarele nu au, si nu fac nimic, pentru ca nu exista decat ca formatiuni simbolice. Nu au o entativitate reala, chiar daca noi, ca fiinte umane cu anumite structuri cognitive, suntem inclinati sa le percem asa.
Back to top
 
 
IP Logged
 
AlexA
YaBB Moderator
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1146
Gender: female
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #547 - Apr 16th, 2015 at 3:22pm
 
Quote:
Sunt foarte dezamagit pentru ca-mi este zdruncinat statutul de "Ceapist cu gandire colectivista". Macar pana acum aveam si eu o imagine clara asupra modului meu de gandire, ca roman. De-acum s-a dus totul pe apa sambetei.  Grin





Atat timp cat veti scrie pe acest forum,  promit solemn sa va reamintesc  statutul de ceapist cu gandire colectivista. Acum inteleg si de unde vi se trag simpatiile ceapiste pentru cei cu probleme penale de la medicina, pe care i-at aparat cu atata patos, dupa ce postasem un amarat de articol!   Vedeti doar ca stilul e cam transparent si ideile cam goale!
Back to top
 
 
IP Logged
 
AlexA
YaBB Moderator
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1146
Gender: female
Re: IDEI IN DIALOG
Reply #548 - Apr 17th, 2015 at 5:35pm
 
Cine conduce universitatile si facultatile din Romania?

Aparitia pe forum a cate unui personaj toxic din categoria  Farfuridi  are si parti  bune si bineinteles, produce si multa enervare, chiar repulsie.
Acestea din urma  provin  din  senzatia pe care o ai realizand micimea morala si cea  intelectuala  ale  oamenilor: Ponta e foarte bun ca presedinte in ciuda mizeriilor cu care ne-a obisnuit de atata timp, Astarastoae e de admirat chiar daca e printre cele mai corupte personaje din sistemul medical,  cine are ceva impotriva lor e basist convins iar cine e impotriva desfiintarii " Uefiscdi"   e mana in mana cu cei din Ad Astra !
In ultimele luni presa a relatat pe larg coruptia enorma de la  facultatea de medicina din Iasi, cu cateva cazuri concrete, dintre cele mai grave in materie de frauda universitara: sute de studenti care au dat spaga pentru examene, un profesor cu grave probleme comportamentale  cunoscute in facultate  (din cate s-a putut deduce) poreclit " Patu sau patru" si o decana care facea inscrieri dupa "cum  da clientul", la cateva luni bune dupa  admiterea propriu-zisa. Nu citesc in fiecare zi presa romaneasca,  dar anumite subiecte care se repeta  timp de cateva luni ( ca cel amintit mai sus cu faptele de coruptie in lumea universitara) le vezi fara sa vrei. Si cum atinge un subiect des abordat pe acest forum  ( subiect care reprezinta   o adevarata plaga a sistemului universitar) evident ca am postat cateva din aceste  articole. Acum apare partea buna a aparitiei spontane a unor Farfuridi, Cracanei sau Bramburei, toti cu gura mare si admiratii discutabile ( in treacat fie spus, Farfuridiul nostru si-a  dat in petec  pe alt topic si a trebuit sa-i raspund cum merita). Este clar
ca astfel de  relatari nu sunt pe placul celor care traiesc prin
frauda,  de orice tip ar fi aceasta.  Este la fel de clar ca, din
pacate, in sistemul universitar romanesc   s-a format o categorie
speciala: cei care aplauda neconditionat coruptii, sa le spunem aplaudaci, un termen  la moda in presa romaneasca. Nu sunt cei care fraudeaza direct, pentru ca statutul nu le permite in cele mai multe cazuri, dar prin tacerea si sustinerea celor care o fac incurajeaza astfel de purtari.
Inutil  sa luptam si sa ne zbatem pentru calitate daca putem admira
niste nulitat, nu?  Doar iesim mai bine cand ne comparam cu nulitatile
decat cu oamenii de calitate.   De ceva timp "admir" cu multa rabdare ( dar care e pe terminate) un ceapist academic, dupa propria definitie,
care se da peste cap sa explice ca acele cazuri relatate in presa sunt
exagerate, ba chiar neadevarate, ca mai bine am lasa noi coruptia
universitara si ne-am  agita cu viata politica si PIB-ul Romaniei, ca doar o tara plina de ignoranti e mai usor de mintit si condus!
Si  n-o sa ne luam de oameni cinstiti care si-au dedicat viata si
cariera bunului mers al treburilor academice!
Cum e  si cazul decanei  de la medicina, care in dorinta de a
mari numarul de medici la mia de locuitori ( pentru binele populatiei intregii Europe) n-a gasit altceva de facut in viata ei super ocupata de super om de stiinta, decat sa faca inscrieri in facultate  dupa cum o lasa inima,  inclusiv o persoana dubioasa exmatriculata din alta facultate de medicina!  Ce concurs, ce dosar, ce calitate! Relatarea cazului aparut in presa  i-a provocat domnului ceapist academic o stare de enervare  totala, frizand ridicolul! Cum adica stam noi si discutam despre inscrieri  la medicina? Ce importanta are asta, cui ii pasa, cand putem sa discutam politica si sa aberam despre sansele Romaniei de a participa  la viitoarea Cupa Mondiala de Fotbal si despre ce amuzant e sa ajungi tu sau copilul tau pe mana unui idiot care trece prin facultatea de medicina cu aceeasi seriozitate cu care a si intrat, adica cu relatiile tatalui, in cazul de fata.  Amuzant, nu? Sa mori de ras nu alta, facem si glume, pamflete si ne dam de  ceasul mortii sa aratam ca asta nu e grav, doar asa  o intamplare.  Si ce daca  viitorii pacientii au de suferit, cui ii pasa? Eu cred ca fiecaruia ii pasa  sau trebuie sa-i pese sa nu ajunga intr-o buna zi pe mana unui macelar cu examene cumparate.
Si mai cred ca e la fel de important sa se afle cine sta in spatele acestor aranjamente, cine sunt oamenii care fac asemenea lucruri, cine conduce si cum,  universitatile si  facultatile. Intrebari normale pentru o discutie pe un forum academic. Nu intelegeam de ce @academicul a reactionat aproape violent la  postarea acestor articole: m-am lamurit citind alte cateva articole pe subiect. Decana in cauza e considerata "urmasa lui  Astarastoae" ( la fel de tare ca Androneasca garantata de
Vanghelie!) si  vizeaza postul de rector! Asa ca  afacerea cu tava si  ceainicul pica foarte rau pentru decana, mai ales ca nu e vorba doar de un singur dosar  aranjat la inscriere ci de mai multe, cateva zeci se pare, toate acceptate cu punctajul minim, sa nu fie nici o suparare intre candidati, banuiesc !  Asa ca lucrurile
s-au complicat serios si banuiesc ca aplaudacii incearca sa aranjeze
imaginea decanei cu tava! ( De ce pe FAR,? mister.....)
Asta e ce-am dedus din cele cateva articole citite recent,  Cum spuneam si ieri, nici nu m-ar fi interesat prea mult povestea
individei si nici CV-ul sau  (nu am timp sa citesc despre toate faptele de coruptie din Romania) daca nu vedeam atata insistenta bolnavicioasa la @academic, in a renunta la  orice 'atingere'  pe forum  a unor asemenea subiecte. Si cand am  aruncat o privire pe CV-ul decanei, am inlemnit de admiratie! 20 de pagini de CV!  Wow,  aici e ceva extraordinar, mi-am zis: sau e vorba
de  marele Manitou   al medicii romanesti  sau......sau.  Si a iesit al
doilea  "sau". Sunt obisnuita cu evaluarile ( tocmai am terminat 16   
rapoarte pentru  candidaturi  si nu e prima oara) asa ca am ochiul
format, stiu  ce trebuie sa contina un CV si ce nu trebuie sa contina,  cand "catindadul" vrea sa impresioneze cu cantitate ca nu e prea multa  calitate, ce inseamna o carte, un capitol de carte, participarea la o conferinta "cu taxa"  fata de una unde esti invitat, si asa mai departe.  Va las sa apreciati singuri  derizoriul in care este aruncat nivelul unui profesor universitar: este o experienta destul de rara pentru mine,  o compar cu amuzamentul produs de CV-ul lui  Smarandache, poetul  ultra-cunoscut al matematicii.

Deci, sa vedem   ce contine CV-ul unui profesor universitar de 55 de ani, care e conducator de doctorat de 10 ani, decan de 7 ani si vedeta (inter)nationala cu tava si ceainicul,  de cateva luni!


"Alte competenţe şi aptitudini"
"Activitate ştiinţifică"

Cărţi publicate în Edituri   18 

Lucrări ştiinţifice publicate in extenso 131,  dintre care 79
din care  în reviste de specialitate indexate MEDLINE şi  3 ( trei) în reviste cotate ISI


Comunicate  178 ( o suta saptezeci si opt!)  din care în străinătate  36. A se intelege 36 de   participari la conferinta cu "taxa pentru fraieri" cum se numesc in mediul academic, unde pentru suma de 5-6-7-8 sute de euro  sau chiar mai mult  ti se acorda dreptul la un poster sau o comunicare fulger de 5-10 minute, in cel mai fericit caz.  E una din gaselnitele organizatorilor ( cel putin in anumite domenii) de a atrage cat mai multi participanti platitori de taxa aruncandu-le o suta de sesiuni paralele de postere si mini-mini-expuneri. Ploua cu participanti chinezi si din estul Europei care isi pot pune pe urma in CV " participare si  comunicare la conferinta internationala". La primele  evaluari de granturi ale unor astfel de "scientifiques" a fost  o adevarata pierdere de timp sa intelegi exact care e cu adevarat invitatie la conferinta si care e "taxa pentru fraieri". In cazul de fata,  avand in vedere putinele rezultate serioase, fapt recunoscut de autoarea CV-ului, chiar nu vad cine ar face invitatii pentru  expunerea a  36 de banalitati stiintifice in strainatate! 

Citări: 28 din care  9 în reviste cotate ISI ( intr-un domeniu in care se publica si citeaza pe rupte............).

Granturi de cercetare: 18  ( uitati-va pe sumele alocate granturilor si veti intelege unde sunt  banii de "cercetare"  si cum se ajunge la 178 de  "comunicari", 18 carti si 9 citari in "reviste cotate ISI".

Trec peste comisii si comitete, membru in organizatia X si Y,  responsabil de Z si W, conducator de doctorate (!? pe ce subiecte si cu ce rezultate?) si asa mai departe.

Cu acest CV doamna si-a castigat postul de decan acum cativa ani, pentru acest tip de profesori cer ceapistii academici salarii marite. A propos, profesoara respectiva castiga mai mult decat decent si pentru viata din Romania si mai ales pentru rezultatele stiintifice, dupa sumele  vehiculate in presa si preluate din  declaratia de avere:

"Veniturile decanului Facultăţii de Medicină Generală a UMF Iaşi cuprind salariul de la universitate, de 213.778 de lei şi cel de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Iaşi, unde a câştigat 29.312 de lei în anul fiscal anterior. Azoicăi menţionează în declaraţia de avere şi sumele de 5.410 lei, de la SC Dr. Doina Azoicăi, 1.756 lei, de la Sanofi Aventis SRL şi 3.845 de lei de la Pfizer SRL, reprezentând ”prestări servicii”."

Cateva intrebari de bun simt:

Cine e de acord ca un asemenea profesor cu un asemenea salariu o duce rau in Romania si are nevoie de o marire de salariu?

Cine are idee cati alti asemenea profesori cu salarii si rezultate asemanatoare exista in tara, oameni care  se vaicaresc ca nu castiga suficient?

Ce poate realiza  ca  decan sau rector un astfel de profesor universitar?

Ce imagine ofera in afara tarii un astfel de profesor universitar?


Sa-i multumim inca o data domnului ceapist @academicul pentru sugestia   de a aborda acest subiect,  care a fost delasat  pe forum in ultima perioada. E momentul sa-l readucem in actualitate ca si problemele si intrebarile aferente.

Back to top
« Last Edit: Apr 17th, 2015 at 7:01pm by AlexA »  
 
IP Logged
 
Academicul
Ex Member


Re: IDEI IN DIALOG
Reply #549 - Apr 19th, 2015 at 9:28am
 
AlexA wrote on Apr 17th, 2015 at 5:35pm:
Sa-i multumim inca o data domnului ceapist @academicul pentru sugestia   de a aborda acest subiect,  care a fost delasat  pe forum in ultima perioada. E momentul sa-l readucem in actualitate ca si problemele si intrebarile aferente.



Cu placere Doamna Contesa !

La randul meu, va multumesc pentru ideea de a monitoriza traficul forumului, astfel incat sa avem o imagine mai clara a situatiei in care s-a ajuns. Legat de cei 100 de cititori zilnici de care vorbeati, pot sa va dau doua vesti proaste: nu sunt de fapt decat vreo 25 de accesari pe zi (cu mentiunea ca sambata-duminica cifrele pot fi usor diferite de zilele de lucru) iar dintre acestea, trei sferturi sunt probabil din State/Canada avand in vedere orele de acces. In rezumat, situatia Asociatiei FAR sta cam asa in acest moment: aveti un singur membru activ si vreo 5 cititori din Romania ! De altfel, nu e deloc de mirare acest lucru, avand in vedere stilul taliban de a purta discutii pe forum, precum si desconsiderarea totala si umilirea interlocutorilor care au opinii diferite de ale dumneavoastra. Nu e deloc suficient pentru un ONG, ca Domnul Presedinte Stamate sa coboare odata la 2-3 luni din Olimp, ca sa ne informeze ca in general este foarte ocupat, dar e in continuare cu ochii pe noi !

Este regretabil ca Asociatia FAR, care era o voce in zona educationala in urma cu 4-5 ani, a ajuns acum intr-un punct mort. Insa pana la urma este o urmare fireasca, avand in vedere ca v-ati rupt din ce in ce mai mult de realitatile din tara. V-am pus la dispozitie date oficiale (foarte bine ascunse) din care reiese ca Romania finanteaza de ani buni sistemul educational cu doar 1,5 % din PIB. Probabil ca nici in Burkina Faso nu se intampla asa ceva. Iar raspunsul Doamnei Contese a fost absolut naucitor: e o finantare foarte buna, pentru ca oricum mai mult nu merita ! Intr-adevar e dificil de dat o replica la asa o cugetare adanca. Sigur ca nu mai intereseaza pe nimeni din Romania ce spuneti pe-aici, de vreme ce refuzati sa abordati temele principale care au dus la situatia de azi a sistemului educational. Cu sau fara cele 5 cazuri de coruptie pe care le vanturati de patru luni pe forum, sistemul educational se va prabusi cu siguranta, insa din lipsa fondurilor. 

Cu speranta ca veti medita macar 30 de secunde la cele scrise de mine, ma retrag si eu de pe forum si va las sa va strigati linistiti la Luna frustrarile si sa va mintiti in continuare ca sunteti cititi de sute de indivizi si sustinuti de mii de utilizatori. Vive la Revolution !
Back to top
 
 
IP Logged
 
Pages: 1 ... 20 21 22 23 
(Moderators: AlexA, , Eugen Stamate)