Welcome, Guest. Please Login or Register
YaBB - Yet another Bulletin Board
 
YaBB is sponsored by XIMinc!


Pages: 1 ... 5 6 7 8 
Cum ne practicam meseria? (Read 34731 times)
marinica
Senior Member
****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 298
Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #150 - Mar 9th, 2007 at 8:19am
 
Draga "eu", cazul lui D. Marcu a mai fost dezbatut in aceste pagini. Marcu a fost pus *s-acilishea* la index. N-are rost sa ne mai batem capu' cu el, fie-i numele de rushine, ca mare bataie de cap ne da cu titlul de al mai mare plagiator al lumii - ca doar e un roman, n-asha? Trebuia sa detzinem si noi v-un record in shtiintza, n-asha? Acel cretin nu pare-ashi da seama de ce-a facut.

Dar eu te intreb, bre, "eu", te-ntreb p- dreapta: tu cam ce parere ai de-un ins (oricine-ar fi dansul, daca *nu* e un geniu profilic, precum au fost , cel putzin in matematica, doar unul-doi, recunoscuti de toata lumea: cam cum ai reactziona tu in fata a 250 de lucrari scrise-ntr-o vreatza de om?

Ca, omu' scrie cam de pe la 20 (daca suntem normali, e drept c-am scris pa primele doua la varsta de 19, da' am gasit pe prima la 16): asta ar veni la cam 250/40 (da, 40 sunt anii de activitate plina pana la 65 cand iesi la pensie)
adica vo 6 pa an. Ceea ce ar insemna ca tu, la fiecare doua luni, *scuipi* o lucrare de calitate. Adicatelea, intr-o luna scanezi literatura, intr-alta scrii lucrarea si faci si redactarea. Ei bine, hai sictir! - si p-asta *nu* ti-o adresez tzie, draga "eu".

Ei bine, dragul meu "eu", pe ultima am "scuipat-o" acu o saptamana (am gasit-o, adica). E prima chestie care vine *la o suta de ani dupa* ca sa generalizeze o chestie de acum una suta de ani (adica largeste ipoteza si *pastreaza concluzia*).

Si da, mi-au trebuit (mi-e cam rushine sa o scriu, chiar 27 de ani ca s-o pot face). Da', vezi bine, nici *ailaltzi* n-au facut-o...

Stii ce? Am mai scris-o p-acilea: aia cu 200 peste de lucrari ISI, *nu le fac ei, dom'le*! Eu am un singur contraexzemplu (si nimeni n-are altul). Si ala, e drept, e un geniu, dupa parerea mea.

Dar, ia uita-te matale, adica "eu", la aia cu peste 250?  Tatzi e la loc cu verdeatza (pentru monent). Cu fonctzii, cu onoruri cu etcaetera. Cu tot tacamu'. De ce sunt impostorii astia acolo? Pai, pentru ca *asa merg lucrurile in ziua de azi*. Si, cand scriu impostori, o fac cu *toata convingerea*.

Pentru ca cei mai multzi sunt chiar impostori. caci nimenea cu respect de sine *n-ar* accepta sa *dea o idee* si sa
culeaga dupe aia roadele muncii a x (sau y) insi care *chiar fac treaba*.

Dupe parerea mea, daca ai ideea, *du-o dom'le pana la capat*. Sau, daca n-o potzi, daca n-ai stomac pentru ea, ca pe urma e munca de chinez, *scrie*, scire, dom'le, ca munca de chinez a fost facuta de x sau y, ca sa le dai si alora, alora cu munca, o halca. Pentru ca eu sunt sigur ca *multe* idei date de mahari (am ezemple) sunt aiurea si dau pana la urma chix. Asadar, ia sa dam fiecaruia ce trebe?

Dar, despre ce scriu eu p-acilea? Pai, scriu despre mall-practise in stiintza si despre cum unii (pe care-i stim cu totzii), cu pamparshi la kur, continua sa scrie dom'le, la 80 de ani, pana la lesin, pana la greatza.

No ghine, si chiar la foarte ghine, draga "eu",

Nea Marin

Back to top
 
 
IP Logged
 
capetrei
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 819
Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #151 - Mar 9th, 2007 at 12:08pm
 
Mi se pare extrem de relevanta acea fraza din e-mailu postat in care editorul spune ca el nu contesta cele 400 de articole, dar ca in general marcu publica in reviste de care el n-a auzit. N-am vazut nici o revista de care n-a auzit editorul ala sa spuna ca marcu e un plagiator. De fapt, cam despre asta tot discutam.
c
Back to top
 
 
IP Logged
 
eu
YaBB Newbies
*
Offline



Posts: 9
Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #152 - Mar 9th, 2007 at 1:37pm
 
Nea Marine,
E greu sa stea omu' de vorba cu "tine". Cind se vorbeste de principii, "tu" dai exemple particulare. Cind arat pe unu' cu degetu, "tu"-mi vorbesti de principii.
"Eu" l-as lasa pe numitul Marcu, da' "el" ne lasa pe noi? Ia scurma prin internet, nu cumva a publicat iara (in 2006 sau 2007, nu am in cap acu') la Studia Universitatis BB? Adica, "aia" de l-au banat prin 2004. Pai, si o gaina tine minte mai mult...
In rest, ce sa-"ti" spun... Ma gindeam daca sa-"ti" raspund sau nu, ca m-am simtit oarecum atacat de mesajul tau. "Eu" am o medie de vreo trei articole pe an. Anul trecut au fost mai multe, asa s-a intimplat. Sef nu-s, asa cum sugerezi tu ca tre' sa fie "fiecare" de are. Sa-mi fie rusine de asta? Daca "ma" uit la articole, mi-ar cam fi, ca as fi vrut sa fie mai bune. Daca "ma" uit la ce au fatat "altzii", deja "ma" simt mai bine.
Hai seara buna, sa traiesti.
Tot "eu"
Back to top
 
 
IP Logged
 
nicolae_hurduc
Ex Member


Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #153 - Jun 10th, 2007 at 6:21am
 
Interventia de azi o fac in ideea unei mai vechi obsesii pe care o am, referitoare la accesul tinerilor din mediul rural la educatie. In urma cu 3 zile, am avut ocazia sa particip la o inspectie de grad in Judetul Cluj (satul Rogojel). Localitatea Rogojel este situata in Muntii Apuseni, fiind partial rupta de tot ce inseamna civilizatie. Desi localitatea are o suprafata cam cat a Clujului, ea nu insumeaza decat vreo 300 de familii, imprastiate pe vreo 10 muncei. Motiv pentru care copii care locuiesc "mai la marginea" satului au nevoie de vreo 2 ore ca sa junga la scoala. Evident ca nu poate fi vorba de mijloace de transport acolo, pentru ca drumurile sunt absolut infernale (am avut nevoie de mai bine de o ora, ca sa parcurgem vreo 12 km, avand permanent senzatia ca masina in care eram se va dezmembra la urmatoarea lespede de piatra pe care trebuia s-o "sarim"). Singurul semn ca nu suntem undeva prin anul 1900, sau chiar 1800, este lumina electrica si antenele de satelit. Asa incat am avut senzatia unei intoarceri in timp, undeva prin perioada reformei lui Spiru Haret.
Desi satul Rogojel se afla situat intr-o zona absolut Dumnezeiasca, oamenii de acolo au fost complet uitati de autoritati si sunt obligati sa se descurce cum pot. Am fost surprins sa gasesc un corp profesoral format din oameni  tineri, care mai aveau forta sa faca meseria de dascal, in niste conditii greu de imaginat. Majoritatea materialelor didactice se compun din planse (o multime !!) desenate de catre profesori, in fata carora nu am putut decat sa-mi scot  de doua ori palaria (nu o singura data).
Cel mai deprimant lucru il constituie insa faptul ca Statul nu ofera absolut nici o sansa copiilor din Rogojel, carora la varsta de 14 ani li se inchide complet viitorul. Parintii lor de-abia daca au cu ce sa-si duca zilele, asa incat continuarea studiilor la un liceu, nu este decat o himera. De cursuri universitare nici nu mai poate fi vorba. Si poate nu as fi fost atat de marcat de aceasta vizita, daca nu as sti cu siguranta ca sunt sute de astfel de localitati in Romania (pe malul Prutului, in judetele Iasi si Botosani, am putut vedea in urma cu 4-5 ani bordeie sapate in pamant; acolo nici macar lumina electrica nu exista). De ce nu se ocupa nimeni de viitorul acestor copii ? Cum putem avea pretentia ca suntem un stat european, cand situatii cum este cea descrisa mai sus, poti gasi la tot pasul ?
Iar senitatea copiilor din satul Rogojel, m-a lovit ca o palma, pentru ca noi toti suntem responsabili de aceste lucruri. NU puteai vedea in ochii acelor copii absolut nici un repros si nici macar o urma de deznadejde. De unde atata forta ? De unde atata entuziasm in sufletele profesorilor lor ? A fost o experienta deosebita pentru mine si o lectie pe care nu cred ca am s-o uit vreodata, asa cum nu pot uita imaginea copilului cu sandaua desenata pe un picior.
Nu stiu ce am putea face, ca sa schimbam macar aceste lucruri simple, sa putem da cat de cat o sansa acestor copii fara viitor.
Back to top
 
 
IP Logged
 
marinica
Senior Member
****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 298
Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #154 - Jun 11th, 2007 at 12:19pm
 
Catre "eu":

dragule, nu-ti face probleme: media de 3 pe an e una sanatoasa, eu ashi zice chiar *foarte* sanatoasa.

Asta-mi spune *mie* urmatoarele: omul are idei (tre' ca e mai tanar - pe masura ce te smochineshti, ideile-s mult mai rare).

Mai nou, eu daca am *una idee pa an* ma simt norocos - mde, matematica e pentru oameni tineri, cum se shtie prea bine. N.B. : te rog nu confunda nr. de idei cu nr. de lucrari.

Cei mai multi scriu vreo 25 de pe urma tezei de doftorat, o dara tot mai subtzire in propriul siaj. Putzini, foarte putzini, *sunt in stare a schimba subiectul de la o lucrare la alta*.

Te rog sa ma crezi ca dac-o faci, te costa la numar, dom'le, te costa la socoteala - si te rog sa citeshti la modul *vulgar* acilea, deshi nu la socoteala aia din pantaloni ma refer eu acum ci la ailalta socoteala *vulgara*, aia care-ti numara lucrarile, ISI au ba.



Imi scrii ca ori de cate ori se da in mine cu vreun  principiu, eu dau inapoi cu chestii din esperientza mea proprie. Mda,
cam asha sta treaba si n-am ce-i face:  caci putzine principii stau in picere...

Eu nu-s p-acilea-n biznisu' de-a spune ce-ar trebui si cum s-ar cadea, eu mi-s acilea ca sa impartashesc, cui are timp sa citeasca si cui ii cade bine sa citeasca ceea ce  scriu, din patzaniile mele *reale*.

Caci, ce altceva poate oferi un "Nea Marin"?  Si, ca atare-ti multumesc ca ma citishi!

Toate cele bune,

Nea Marin
Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #155 - Oct 31st, 2008 at 12:59pm
 
Mda, e vorba acuma de meseria a mai grea, de meseria de tata. Caci sunt "tata de albine", cum imi zicea un drag amic  -a se citi ca sunt, adica,  trantore sadea!.

Auzii acu' doua zile pe BBC ca Dawking  lasa locul
de cancelar al univ. Oxford unui grupist d-al meu, cunoshtintza de-a mea - nu, nu mi-e chiar amic.

Fata mea cea mica (chiar acuma si-a luat de la Cambridge certificatu' de secondary education, la 14 subiecte, cu un singur B la computer science - pentru mine e perfecta, caci vad ca e selectiva!), vrea neaparat UK. Da' di she? N-am habar shi chiar incerc s-o descurajez.

Azi i-am spus ca viitorul cancelar mi-e cunoshtintza,  ca l-as putea invita acilea, pentru proiecte comune, bla, bla, ca ashtia d-acilea au bani gramada (au chiar un fond special ptr. Univ. Cambridge), ca shtie ea (ca doar era-n sala) ca acela era si el in sala luandu-shi notitze etc., ia sa-tzi "aranjeze" tzie tata un loc la Oxford?

Shi fata mea, draga mea fata, mi-a intors-o *chiar cum voiam*: da' ce crezi, bre? Chiar crezi ca ma cobor la din alde astea? Ca chiar nu pot sa merg *altundeva*, unde-s sigura ca nu-tzi bagi tu nasu'? Pe chiar propriile mele puteri?

Da, da, i-am zis, nu te-am crescut chiar dijeaba, asha-mi place!

Nu ca voiam. Nu ca puteam. Da' i-am intins o nada (o nada *credibila*, pe care ea, care cam sburda pa site-uri, o putea chiar verifica pe internet) . Shi-mi place ca *n-a muscat*, sunt mandru c-am crescut-o bine, cf. printzipurilor.

Shi mda, colegule "eu", eu incerc sa arat (cu ezemplele alea particulare care te irita-ntr-atat) ca te potzi chiar tzine dupe principii daca chiar crezi ca e bine s-o faci, chiar cand e soarta progeniturilor in linie de bataie.

Ca tot vorbim acilea de spre cum ne facem meseria. Eu imi zic c-am trecut cu bine parleazu' asta, in meseria da tata da albine...

Cele bune, Nea Marin





Back to top
 
 
IP Logged
 
Alexa._A
Ex Member


Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #156 - Nov 1st, 2008 at 3:43pm
 
Cum ne practicam meseria? Poate asa cum am fost invatati....poate adaptandu-ne la ce se intampla in jurul nostru.  Si poate, cazul cel mai fericit, asa cum credem ca trebuie sa facem, fiecare dupa principiile lui, jongland printre reguli si restrictii. Si cred ca-i valabil si ca simplu dascal si ca cercetator.
Revenind la meseria de dascal ( de la simplul invatator intr-un sat uitat de lume cu copii uitati de toti si pana la profesorul universitar de la nu stiu ce prestigioasa universitate. In ultimul timp s-a vorbit mult despre copiat, la teze, la examene, fie ele de bac sau  simple examene de semestru la facultate. Am citit zeci de articole de tema asta ( probabil s-au scris mii), toate televiziunile ( presupun) au racnit in cor pe acest subiect "de interes national", nu? oamenii politici si mai putin politici la fel, s-au propus tot felul de solutii etc, etc.
De unde vine aceasta problema? Cum poti sa le ceri elevilor, studentilor sa fie cinstiti daca cei care-i "invata" nu sunt? In fine, o parte din ei, dar sufiecient "ca sa se dea tonul".
Va propun in acest sens un alt articol din Observator Cultural, tot al lui Liviu Ornea ( a scris si scrie mult pe teme de invatamant). Si bineinteles, m-ar bucura sa vad cateva reactii.
Lectura placuta.


BIFURCATII. Rasuna valea
http://www.observatorcultural.ro/BIFURCATII.-Rasuna-valea*articleID_20677-articl...

Toata lumea e revoltata de proportiile pe care le-a luat copiatul în lumea scolars. Printre elevi, se-ntelege. Cam o data, de doua ori pe an, în preajma examenelor de bacalaureat, cazanul da în clocot, indignarea da pe-afara, televiziunile şi ziarele nu mai prididesc cu „materialele“ la tema, tatele se stropsesc..., apoi totul se linisteste, ca doar n-o sa dureze erectia la nesfirsit. Singurii complet blazati sint copiii, et pour cause. Isi vad linistiti care de invatat (mai rar), care de copiat. Nu-i vorba, maestri au. Si nu e vorba numai de stiinta care se transmite din generatie în generatie pe cale naturala, organica, sau de metodele care se tot rafineaza, de tehnologia pusa, precum atomul, in slujba omului. Astea-s mizilicuri. Adevaratii mentori sint de gasit printre dascalii însisi. Ei sînt exemplul viu. Se copiaza în draci la examenele de definitivat si de grad – într-atît încît se simt jenati, si uneori protesteaza, acei cîţiva candidati onesti (soi rau, nu pier, rasar cîteva lastare în fiecare an). Se copiaza la lucrarile de grad. Copiaza, adica, cei mai buni dintre profesori. Aici e mai simplu: nu mai trebuie sa te ascunzi, sa palmezi, sa-ti fie, Doamne fereste!, rusine. E pe fata. ..............................................................................


Back to top
 
 
IP Logged
 
nicolae_hurduc
Ex Member


Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #157 - Nov 2nd, 2008 at 9:24am
 
Personal, sunt mai mult decat revoltat in legatura cu situatia in care sunt pusi din nou profesorii de liceu, invatatorii, medicii (in special rezidentii) educatoarele si alte cateva categorii sociale platite in bataie de joc si prinse din nou la mijloc, in cursul dezbaterilor electorale. Spunea "Evaluator" ca la MECT nu s-a cheltuit decat 60 % din buget si deja nu sunt bani pentru achitarea contractelor de cercetare. Si asta nu se cheama deturnare de fonduri, ci "rectificare bugetara". Acesta este de fapt este motivul real al incrancenarii cu care guvernantii se opun cresterii salariale, pe care vor mai nou sa o amane pentru luna aprilie. Cadrele didactice, medicii, au ajuns un fel de bataie de joc a politicienilor, care in mod ciclic ii injura sau ii ridica slavi, in functie de interesele electorale. Imaginea generata in randul opiniei publice este insa devastatoare si nu mai trebuie sa ne miram absolut deloc de lipsa totala  de respect a tinerilor, fata de procesul de educatie, sau fata de actul medical. Este un fenomen deosebit de grav, cu repercursiuni mult mai complicate pe termen lung, decat mult trambitata criza economica. Criza economica va trece, insa sistemul educational va ramane complet distrus.
In tot acest circ electoral si mediatic a fost fluturat fara intrerupere statutul Profesorului universitar, fara a tine nimeni cont de faptul ca profesori universitari sunt doar vreo 2-3.000 in Romania, iar cadre didactice vreo 400.000. Nu spune nimeni ca toti profesorii universitari sunt toti niste sfinti, dar nici nu putem spune ca toti niste trantori care lucreaza doar 4 ore pe saptamana, asa cum se doreste sa se creada de catre "clasa muncitoare", care ar trebui sa-i infiereze si sa-i linseze pe intelectuali, mama lor de banditi, nicicum sa-i plateasca in vreun fel. Parca suna cunoscut acest refren, precum si procedura de instigare a unor categorii sociale impotriva altora.
Pai cum sa-ti mai vina sa practici meseria in vreun fel, in astfel de conditii ?? Este pentru a nu stiu cata oara cand cadrele didactice sunt puse la zid la gramada si dupa aceea ne miram, cum de suntem unde suntem. Toti profesorii sunt priviti ca niste hoti, cei care gestioneaza contractele de cercetare, ca niste banditi de drumul mare si in timp ce eu trebuie sa contruiesc un dosar de un metru cub ca sa pot cumpara 2 dosare si 5 ascutitori, smecherii cumpara cate 4-500.000 de calculatoare de doi bani, fara sa clipeasca. Ca sa nu mai vorbesc de cele 500 de laboratoare criminalistice mobile, ca doar suntem o tara de criminali, unde in fiecare judet avem nevoie concomitent de 10-15 astfel masini 24 de ore din 24.
Back to top
 
 
IP Logged
 
capetrei
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 819
Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #158 - Nov 3rd, 2008 at 2:46pm
 
Marin,
"meseria de tata" nu e o meserie. Oricat ai fi de pasionat de munca ta, meseria e pana la urma doar un job. pe care-l faci intre anumite ore si atat. Familia este mai mult decat atat si se face full time adica toata viata.

Argumentul cu meseria de mama sau de tata ma irita de la alegerile trecute cand se spunea aici ca laura Bush practica meseria de mama.

C
Back to top
 
 
IP Logged
 
nicolae_hurduc
Ex Member


Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #159 - Nov 6th, 2008 at 10:08am
 
NEWS & VIEWS NATURE|Vol 456|6 November 2008

George Emil Palade ( 1 9 1 2 – 2 0 0 8 )
A founding father of modern cell biology.

George Emil Palade died on 7 October at the age of 95. He was among the greatest scientists of the twentieth century, whose momentous discoveries in cell biology are still actively pursued by many laboratories worldwide.
The son of a philosophy professor and a teacher, Palade was born in Jassi (Iasi), the former capital of Moldavia, the eastern province of Romania. He studied medicine at the University of Bucharest. Having spent the Second World War in the medical corps of the Romanian army, he moved to Istanbul shortly before moving on to New York City in 1946 for postdoctoral studies at New York University.
Following a short stint there, in a life-changing event Palade was invited by Albert Claude to join his laboratory at the Rockefeller Institute for Medical Research — now Rockefeller University.


..................................
He took considerable interest in the papers that were published by his lab. Even when he was not listed as an author, he meticulously edited and corrected each paper with his immaculate handwriting at the edge or on the opposite empty page of the typewritten manuscripts. I treasure the corrections he made on all my manuscripts during that time.

Palade moved to Yale in 1973, where he stayed until he joined the University of California, San Diego (UCSD) in 1990. At both universities, he continued to make many crucial discoveries and, as at Rockefeller, built thriving departments of cell biology. At UCSD, he served as the first dean of scientific affairs until his retirement at the age of 87.

Many of Palade’s students and their second-, third- and fourth-generation ‘descendants’ are still major contributors
to the field of cell biology. Among the prizes he was awarded are the Lasker prize, the Gairdner award and the Louisa Gross Horwitz Prize. He was also a joint recipient of the 1974 Nobel Prize in Physiology or Medicine.

Palade was deeply interested in music, the fine arts and history. He was an eloquent speaker, and his lectures are legendary examples of his lucidity and passion for his subject. He worked productively until his late eighties, when Parkinson’s disease forced him to reduce his activities. It must have been hard for him to cope with these physical constraints, although his intellectual curiosity and passion remained intact for much longer.
He is survived by his wife, Marilyn Farquhar, two children from his first marriage and two grandchildren.

Günter Blobel
Günter Blobel is at the Rockefeller University,
1230 York Avenue, New York,
New York 10021, USA.

Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #160 - Nov 6th, 2008 at 8:15pm
 
Cristi,

pentru mine meseria mea e chiar *meserie*, in sensul ca e chiar veatza mea. Imi iau meseria-n serios, o "traiesc" , adica, adica chiar traiesc pan' ea. De aia shi sunt, poate , atat de iritant pentru unii care lasa meseria "la birou".

In sensul asta ar trebui sa citeshti mesajul meu. Chiar *in litera*.

Dar e drept: cunosc inshi foarte buni pentru care *meseria* e doar o meserie. Aceia e poate mai deshteptzi shi le vine mai ushor. Mie nu-mi vine daca nu-mi *chiar pasa*. Tot timpul, la slujba, la pescuit, acasa. Ca nu shtiu cand vine sa ma viziteze ideea - ca nu ma viziteaza prea des. Asha ca tre' sa fiu pan' priza...

Toate cele bune,

Nea Marin
Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #161 - Nov 8th, 2008 at 2:55pm
 
Cu toate c-am fost diagnosticat a avea altzheimer incipient - e drept ca nu-mi aduc aminte numele acelui dpftor, shtiu insa ca mi-a spus ca daca fumez nu voi mutri de altzheimer, ca nu voi mai apuca varsta! - mi-aduc inca aminte: in 1983 , la Deva, un amic, pe care l-am intrebat cam ce ambatzuri are, mi-a raspuns cam asha: "bre, Nea Marine, eu vreu sa scriu atatea lucrari catzi ani am" - avea, pe vremea aia, vreo 26.

Shi i-am spus chiar atunci ca asta nu-i o tzinta ca lumea. Ca nu e ca lumea o dovedeshte faptul c-a scris pana acuma mai mult decat are (varsta). Shi nu se mai opreshte din scris: are tzug clar la academie. Numa' cand va ajunge va voi devoala numele. Pot pune pariu ca va ajunge - shi nu voi pierde.

Peste vreo 8 ani,  la TM, fiind eu editorul "Analelor" pentru doi ani acolea - nu, va rog sa nu punetzi alte conotatzii acilea! -, m-am trezit din partea unui coleg cu 6 (shase) lucrari trimise de-odata.

P-un troleu, mergand catra casa, l-am intrebat de ce anume, de ce anume scrie *chiar atat de des?* S-a shucarit, din alea vreo trei erau greshite, am publicat totushi doua, ca *n-aveam material ca sa scoatem revista*...

Ei bine, acela e acuma bine merci, cu sute, cu vreo suta de ISI samd.

Cum sa ma bat eu cu ashtia? Ma va intreba pe mine un student, un "ucenic" etc. Shi-o sa-i raspund, ca-ntotdeauna pana acum: n-are rost sa cashtigi o batalie de dinainte pierduta. Caci *nu* numarul conteaza ci calitatea. Shi nu moare chiar nimenea daca nu se-ncadreaza- criteriile academiei romane, nu moare nimeni daca n-are ISI sau Hirsch (?) sau nush-ce numar acolea. Ca vad ca lumea se da acuma pan barci cu numar Erdos.

Pe Math. Sci. net se poate vedea numarul cu oricare. Am numar Erdos, cred, 4 (deshi Erdos m-a rugat sa-mi bage o chestie intr-un material d-al lui pa vremuri), doar pen' c-am *refuzat* sa scriu cu un ungur cu numar Erdos 1. C-aveam, daca acceptam, atuncea, numar Erdos  2. Shi ce daca? Shi ce daca am numar Einstein 5? Sau numar Gauss 7?

Toate trebshoarele astea sunt numa' pen' a te umfla in pene daca-n ochii nevesti-ti eshti cazut bine, ca n-ai fo' in stare sa repari cumva pompa de ulei de la mashina: atuncea-i momentu' sa-i aminteshti de "numar Gauss": ca s-o linishteshti oleaca.

Mie mi se pare chiar tare ciudat: lumea foloseshte orice, chiar *orice* numa' sh numa' ca sa se dea mare-n parcare.

Din pacate pentru ei, le spun asha: parcarea-i *chiar atat de mare* incat e tare greu sa-tzi recunoasca cineva mashina acuma. Fara a produce rezultate semnificative,
ushor de retzinut, aplicabile larg, potzi spune adio shi la revedere.

Care-s rezultatele alea? In matematica-i mai greu de spus, caci numai timpul rezolva problema asta.

Zero citari pentru una din Annals in Mathematics, dupe zeci da ani? Posibil. Chiar demonstrabil. 

Mai mult de una suta citari pentru una-n Cehoslovak journal? Dovada? La indemana.

Ca dovada ca *nu* unde publici e important ci ceea ce scrii este. Ca daca e important, iese la iveala pana la urma. Mai devreme, mai tarziu, dar iese. Dar *doar* daca e important.

Shi ca sa inchei: eu le spun tinerilor intotdeauna: nu va tzinetzi de mode (ca alea trece iute), studiatzi pe maeshtri, incercatzi a ajunge mai departe decat au ajuns ei, cititzi (dar cu masura shi cu discernamant) ce apare nou, fitzi atentzi la "shmecherii" (pe englezeshte: "tricks"), shmecherii care par minore la prima vedere, dar care duc pana la urma la dezvoltari masive. Ce sunt astea? Pai, sunt intotdeauna observatzii mici shi tare deshtepte, analoage "efectelor" din fizica. Observatzii "oblice", care simplifica, care taie straturile de ceatza .

Nu conteaza unde-s publicate, ashadar uitatzi-va pe ZB sau MR shi la lucrari din reviste "minore" din domeniu. Ca nu se shtie de unde sare iepurele cashtigatoriu...

Toate cele bune,

Nea Marin







Back to top
 
 
IP Logged
 
nicolae_hurduc
Ex Member


Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #162 - Nov 11th, 2008 at 11:56am
 
In urma cu putin timp a fost o discutie referitoare la cati autori ar trebui sa fie in mod normal pe o lucrare stiintifica. Am ocazia sa va dau un exemplu de lucrare, cu un numar impresionant de autori, dar si cu un volum impresionant de lucru (anexele lucrarii au 150 pg). Am putea spune ca o mare parte din activitatea de acumulare a rezultatelor este oarecum de "rutina" (rutina de high-level) fiind centrata pe identificarea genomului celulor bolnave de cancer. Insa fara acest efort urias din categoria "cercetare nespectaculoasa" nu ar fi fost posibila emiterea ipotezei de imbolnavire a celulelor, prin acumularea in timp a unor defecte de replicare a codului genetic, altfel spus, un mecanism de imbolnivire treptata (rog medicii sa-mi scuze eventualele erori de interpretare).


NATURE Vol 455|23 October 2008|

Somatic mutations affect key pathways in lung adenocarcinoma

Li Ding1*, Gad Getz2*, David A. Wheeler3*, Elaine R. Mardis1, Michael D. McLellan1, Kristian Cibulskis2, Carrie Sougnez2, Heidi Greulich2,4, Donna M. Muzny3, Margaret B. Morgan3, Lucinda Fulton1, Robert S. Fulton1,Qunyuan Zhang5, Michael C. Wendl1, Michael S. Lawrence2, David E. Larson1, Ken Chen1, David J. Dooling1,Aniko Sabo3, Alicia C. Hawes3, Hua Shen3, Shalini N. Jhangiani3, Lora R. Lewis3, Otis Hall3, Yiming Zhu3,Tittu Mathew3, Yanru Ren3, Jiqiang Yao3, Steven E. Scherer3, Kerstin Clerc3, Ginger A. Metcalf3, Brian Ng3, Aleksandar Milosavljevic3, Manuel L. Gonzalez-Garay3, John R. Osborne1, Rick Meyer1, Xiaoqi Shi1, Yuzhu Tang1,Daniel C. Koboldt1, Ling Lin1, Rachel Abbott1, Tracie L. Miner1, Craig Pohl1, Ginger Fewell1, Carrie Haipek1,Heather Schmidt1, Brian H. Dunford-Shore1, Aldi Kraja5, Seth D. Crosby1, Christopher S. Sawyer1, Tammi Vickery1,Sacha Sander1, Jody Robinson1, Wendy Winckler2,4, Jennifer Baldwin2, Lucian R. Chirieac6,7, Amit Dutt2,4,Tim Fennell2, Megan Hanna2,4, Bruce E. Johnson4, Robert C. Onofrio2, Roman K. Thomas8,9, Giovanni Tonon4,Barbara A. Weir2,4, Xiaojun Zhao2,4, Liuda Ziaugra2, Michael C. Zody2, Thomas Giordano10, Mark B. Orringer11,Jack A. Roth12, Margaret R. Spitz13, Ignacio I. Wistuba12,14, Bradley Ozenberger15, Peter J. Good15,Andrew C. Chang11, David G. Beer11, Mark A. Watson16, Marc Ladanyi17,18, Stephen Broderick17,Akihiko Yoshizawa17, William D. Travis17, William Pao17,18, Michael A. Province5, George M. Weinstock1,Harold E.Varmus19, Stacey B. Gabriel2, Eric S. Lander2, Richard A. Gibbs3,Matthew Meyerson2,4&Richard K. Wilson1

Determining the genetic basis of cancer requires comprehensive analyses of large collections of histopathologically well-classified primary tumours. Here we report the results of a collaborative study to discover somatic mutations in 188 human lung adenocarcinomas. DNA sequencing of 623 genes with known or potential relationships to cancer revealed more than 1,000 somatic mutations across the samples. Our analysis identified 26 genes that are mutated at significantly high frequencies and thus are probably involved in carcinogenesis. The frequently mutated genes include tyrosine kinases, among them the EGFR homologue ERBB4; multiple ephrin receptor genes, notably EPHA3; vascular endothelial growth factor receptor KDR; and NTRK genes. These data provide evidence of somatic mutations in primary lung adenocarcinoma for several tumour suppressor genes involved in other cancers—including NF1, APC, RB1 and ATM—and for sequence changes in PTPRD as well as the frequently deleted gene LRP1B. The observed mutational profiles correlate with clinical features,
smoking status and DNA repair defects. These results are reinforced by data integration including single nucleotide polymorphism array and gene expression array. Our findings shed further light on several important signalling pathways involved in lung adenocarcinoma, and suggest new molecular targets for treatment.

________________________________________________________________________________
_
1The Genome Center at Washington University, Department of Genetics, Washington University School of Medicine, St Louis, Missouri 63108, USA. 2Cancer Program, Genetic Analysis Platform, and Genome Biology Program, Broad Institute of Harvard and MIT, Cambridge, Massachusetts 02142, USA. 3Human Genome Sequencing Center, Baylor College of Medicine, Houston, Texas 77030, USA. 4Department of Medical Oncology and Center for Cancer Genome Discovery, Dana-Farber Cancer Institute, Boston, Massachusetts 02115, USA. 5Division of Statistical Genomics, Department of Genetics, Washington University School of Medicine, St Louis,Missouri 63108, USA. 6Department of Pathology, Brigham and Women’s Hospital, Boston, Massachusetts 02115, USA. 7Department of Pathology and Department of Systems Biology, Harvard Medical School, Boston, Massachusetts 02115, USA. 8Max-Planck Institute for Neurological Research with Klaus-Joachim-Zu¨lch Laboratories of the Max-Planck Society and the Medical Faculty of the University of Cologne, Cologne 50931, Germany. 9Center for Integrated Oncology and Department I for Internal Medicine, University of Cologne, Cologne 50931, Germany. 10Department of Pathology, 11Section of
Thoracic Surgery, Department of Surgery, University of Michigan, Ann Arbor, Michigan 48109, USA. 12Department of Thoracic and Cardiovascular Surgery, 13Department of Epidemiology, and 14Department of Pathology, The University of Texas M.D. Anderson Cancer Center, Houston, Texas 77030, USA. 15National Human Genome Research Institute, National Institutes of Health, Bethesda, Maryland 20892, USA. 16Department of Pathology and Immunology, Washington University in St Louis, St Louis, Missouri 63108, USA. 17Departments of Medicine, Surgery, Pathology, and Computational Biology. 18Human Oncology and Pathogenesis Program, and 19Cancer Biology and Genetics Program, Memorial Sloan-Kettering Cancer Center, New York, New York 10065, USA.
*These authors contributed equally to this work.

Back to top
« Last Edit: Nov 11th, 2008 at 5:21pm by N/A »  
 
IP Logged
 
Alexa._A
Ex Member


Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #163 - Nov 11th, 2008 at 4:38pm
 
Exemplul lucrarii cu aproximativ 80 de autori raspanditi in 19 centre universitare este foarte interesant dar ramane o exceptie. Este interesant de aflat ca exista si asa ceva ( mai les pentru cei ce lucreaza in discipline une asemenea cazuri sunt, cred, aproape imposibile). Dar, acesta nu este un simplu articol de specialitate ci mult mai mult, deci ceea ce reprezinta o asemenea lucrare pentru comunitatea stiintifica ramane totusi ceva aparte.
A propos de trecutele, prezentele si poate viitoarele discutii despre numarul de autori ai unui articol si ce poate reprezenta acest lucru,  ceea ce deranjeaza nu sunt articolele bune ( cu adevarat bune) , aparute in reviste, jurnale de prestigiu , chiar si cu multi autori ( de obicei acestia sunt persoane cunoscute) ci cele de cateva pagini ( chiar daca sunt de acord ca nu cantitatea conteaza, desi in anumite situatii este imposibil sa scrii "putin" despre un subiect, data fiind complexitatea acestuia), deci sum spuneam, articole aparute in reviste mediocre cu 6-7, chiar 10 autori, in care te intrebi efectiv daca asemenea lucrari au vreun sens, vreo importanta reala, sau sunt "facute" doar sa umfle "CV"urile autorilor. Care apoi, isi trec in respectivele Cv-uri  , cu multa mandrie de "cercetator" numarul de articole, cate ISi, cate ne-ISI, etc. De parca cine s-ar uita pe respectivul Cv ar fi incapabil de o  numaratoare ( chiar si "ochiometric"  realizezi exact despre ce si cat este vorba, ca sa nu mai vorbim de valoarea revistelor......Cat despre valoarea rezultatului respectiv, cineva efectiv in domeniu isi da seama imediat daca este vorba de un fleac sau de ceva serios.
Deci, cum ne facem meseria?

Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #164 - Dec 3rd, 2008 at 8:41pm
 
Bagacioshii ashtia - cei optzeci shi ceva *nu* sunt din matematica. Ca noi ne facem *altfel* meseria...

Pe cand eram mai tanar - shi inca ne-scuturat!- am propus mai multor colegi sa facem un grup anonim, care sa scrie lucrari de matematica sub un pseudonim anume. Au refuzat absolut totzi.

Gafa mea? Era ca scriam unui bun amic ceva de genul "...un grup secret...".

Shi scrisoarea a fost interceptata - citita de catre Securitate. Hm... Grup secret!

Mama, ce fain. Va datzi oare seama cam cum dadea chestia asta "organelor" care ma luasera-n urmarire de vreo doi ani?

Acuma, la atatzia ani dupe intamplare, ma amuz. Daca ashi fi shtiut insa *atunci* ca de doi ani imi sunt deschise absolut toate scrisorili m-ash fi pishat pa mine de frica.

Nu va uitatzi la cuvinte necuvincioase, care tzin de shtiintza medicinista, uitatzi-va doar la diferentza de abordare: eu voiam sa scriu anonim, ashtia se baga 80 p-o lucrare: mde, ca tot era-ntrebarea despre cum ne facem meseria...

Cele bune,

Nea Marin









Back to top
 
 
IP Logged
 
nicolae_hurduc
Ex Member


Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #165 - Dec 4th, 2008 at 9:34am
 
Quote:
Nu va uitatzi la cuvinte necuvincioase, care tzin de shtiintza medicinista, uitatzi-va doar la diferentza de abordare: eu voiam sa scriu anonim, ashtia se baga 80 p-o lucrare: mde, ca tot era-ntrebarea despre cum ne facem meseria...


Poate n-ar fi rau sa incerci sa citesti articolul.
Back to top
 
 
IP Logged
 
capetrei
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 819
Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #166 - Dec 5th, 2008 at 12:44pm
 
Quote:
In urma cu putin timp a fost o discutie referitoare la cati autori ar trebui sa fie in mod normal pe o lucrare stiintifica. Am ocazia sa va dau un exemplu de lucrare, cu un numar impresionant de autori, dar si cu un volum impresionant de lucru (anexele lucrarii au 150 pg). Am putea spune ca o mare parte din activitatea de acumulare a rezultatelor este oarecum de "rutina" (rutina de high-level) fiind centrata pe identificarea genomului celulor bolnave de cancer.


Nicolae, nu este singurul exemplu. In fizica, articolele despre particole au sute de autori. Asta pentru ca efectiv se lucreaza de catre sute de oameni.
Pe de alta parte, nu stiu cat de normal este ca astfel de articole sa fie publicate in serie in Nature. Probabil ca din punct de vedere comercial este corect, pentru ca astfel de articole aduc multe citatii si contribuie la cresterea factorului de impact al revistei. Daca insa le punem in paralel cu instructiunile de la Nature in care se scrie ca articolele publicate trebuie sa schimbe paradigme, atunci lucrurile nu mai sunt la fel de clare. A face secventializare de rutina nu reprezinta schimbare de paradigme. Cred insa ca e greu sa reunesti in fiecare saptamana cate 20 de articole care schimba paradigme. Pe de alta parte, de cate ori am crezut ca schimb paradigme si am trimis la Nature, am esuat lamentabil, ultima data cu strigaturi-mi-au trimis unul din reviewuri de la alt articol, iar apoi cand le-am scris mi-au raspuns trimitandu-mi din greseala un e-mail intern prin care practic ma lasau sa stiu cine fusese desteptul care trimesese reviewul gresit (evident era un mare mahar care tocmai avea un articol in review la Nature si refuza in serie orice alt articol ca sa deschida calea).
Dar asta n-are importanta. Problema mea cea mai mare cu studiul snipurilor (SNP-single nucleotide polymorphisms) este aceea ca astfel de articole nu sunt validate. Poti astfel sa gasesti cu mare probabilitate (p=10^-45) un marker asociat cu o anume boala si sa tragi concluzii. Dar este o simpla asociere probabilistica realitate sau coincidenta?
Apropos de asta, in urma cu vreo 2 ani, tot Nature publica un alt articol pe acest subiect raportand ca singura diferenta intre un ciuhaua si un dog danez (in speta intre un caine mare si unul mic) este un singur polimorfism in gena mamii ei. Pe coperta Nature stateau alaturi un caine mare si unul mic. Sincer, nu stiu ce sa cred despre asta. Ma gandesc insa ca fiind vorba de caini si nu de oameni, pentru ca sa fi fost o noua paradigma, autorii ar fi trebuit sa reverseze mutatia si sa ne faca un ciuhaua mare cat un dog german si un lup alsacian mic cat o pisica. Ar fi fost complet, validat, paradigma si ce vrei tu. Din pacate, si revistele sunt in competitie si uenori calitatea este sacrificata de dragul prioritatii. De aceea, in ultima vreme nici macar nu mai prea uit pe revistele foarte mari. Sunt atatea gunoaie...
C
Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #167 - Dec 10th, 2008 at 3:10pm
 
he, he, ma vad tot mai aproape de Cristi in chestiunea paradigmelor.

Sau, ca sa scadem stacheta, daca nu schimbare de paradigma, macar schimbare de optica, incadrare-n alt context, mai larg.

Pai, hai sa fim serioshi, bre: de cand anume tot frecand la statistica schimba paradigme?

Ai, mama statistica-mi e , *mie*, al mai mare dushman. In stiintza. Ca da seama doar de ce se intampla, da' nu de
*de ce anume* se intampla. Capishi?

Ca daca nu, eu va intreb cum se pot schimba oare paradigmele cu *masuratori*. Nu se pot, se schimba *numa' cu idei*, dom'le!

Ca masurand cat pot aniumalele alea suporta radiatzii sau alte alea pana-shi dau duhu' nu va duce niciodata la schimbare de paradigme. N-asha? Cred ca se-ntzelege...

Pe de alta parte: incearca sa explici in matematica o chestie shtiuta de circa 100 de ani - shi bagata-n neshtire in toate textele universitare -  in alt context (adica arata tu cumva ca e de fapt un epifenomen, care "curge" dintr-o chestie mai adanca), shi fa-o in *trei randuri*, dupa ce-ai petrecut doi ani gandindu-te la ea. Ceea ce eu am shi facut acum doua zile, ceea ce e shi declarat (ca eu scriu expertzilor mari imediat) ca e fain.

Pai, avetzi voi, oare impresiunea, o oarecare impresiune, ca poate fi publicata? Neam!

Ca azi se publica doar ce e *tehnic* impresionant. Shi nu conteaza cat e de inept, cat e de restrans, cat e de lipsit de semnificatzie. Ca azi, in ziua de azi, ideile *noi* sunt bagate supt presh. Sunt ignorate, adica *nu te publica nimenea, dom'le*.

Caz clar shi precis: trimet la una ne-ISI (boala veche) shi-mi spune ipochimenu' ceva de jenu' : chestii din astea le-ar fi putut face orice student graduat".

Desigur, zic eu, dac-ar fi avut un singur amanunt, anume o *idee* pa care n-ai avut-o *tu*, mare prof in RFG.

Ca eu scriu cam asha: am *intotdeauna* o idee noua shi simplificatoare, care "taie pantre straturi" si face ca toata treaba sa para foarte simpla. E vorba de-a pune chestii vechi intr-un nou shi mai clar context.


Numa' ca-i greu sa gaseshti ideea, ceea ce e shi demonstrat de faptu' ca nimeni inainte n-a gasit-o...

No ghine, ahoi, la mai mare cu sacu' de statistica ce nu explica chiar nimik,

Nea Marin









Ca


Back to top
 
 
IP Logged
 
nicolae_hurduc
Ex Member


Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #168 - Apr 23rd, 2009 at 7:29am
 
In legatura cu eternul conflict despre cum, unde si cat trebuie sa publicam, apar in fiecare zi exemple care demonstreaza ca in anumite domenii, gradul de complexitate al problemelor este atat de mare, incat necesita efortul concertat al unui numar foarte mare de cercetatori, avand diverse pregatiri. Viziunea informatica asupra chimiei (si implicit a biochimiei) va modifica in mod esential strategiile de cercetare in urmatorii ani. Incapatanatul meu adversar Marian sustine ca trebuie sa publici putin si de calitate. Eu sustin ca trebuie sa publici mult ca sa poti ajunge la calitate, pentru ca in marea majoritate a cazurilor este putin probabil sa intalnim numai genii cu gandire oblica. Gandirea oblica poti sa o ai din nastere, dar se poate si forma intr-o oarecare masura, insa printr-un efort enorm si de lunga durata.

In sprijinul teoriilor mele am sa aduc in atentie un articol foarte recent aparut in Nature Genetics si care se refera la studierea relatiilor dintre zestrea genetica (in special siARN-ul) impreuna cu ansamblul de proteine al unei celule si modul de dezvoltare al acesteia pana la maturitate. Un astfel de studiu extrem de dificil de desfasurat, poate avea implicatii spectaculoase in intelegerea modului de dezvoltare al unor boli, cum ar fi leucemia (dar nu numai). Prietenul meu Marian spunea ca mormane de bani sunt consumate de sute de cercetatori care taie frunze la caini. Iata un exemplu de astfel de grup de cercetatori care "taie frunze la caini":

The transcriptional network that controls growth arrest
and differentiation in a human myeloid leukemia cell line


© 2009 Nature America, Inc. All rights reserved. NATURE GENETICS ADVANCE ONLINE PUBLICATION


Harukazu Suzuki2,50–52, Alistair R R Forrest2,3,50–52, Erik van Nimwegen4,50–52, Carsten O Daub2,51,52, Piotr J Balwierz4,51, Katharine M Irvine5,51,52,Timo Lassmann2,51,52, Timothy Ravasi6,51,52, Yuki Hasegawa2,51, Michiel J L de Hoon2,51, Shintaro Katayama2,51, Kate Schroder5,51,52, Piero Carninci2,51, Yasuhiro Tomaru2,51, Mutsumi Kanamori-Katayama2,51, Atsutaka Kubosaki2,51, Altuna Akalin7, Yoshinari Ando2, Erik Arner2, Maki Asada8, Hiroshi Asahara8, Timothy Bailey5, Vladimir B Bajic9,51, Denis Bauer5, Anthony G Beckhouse3, Nicolas Bertin2, Johan Bjo¨rkegren10, Frank Brombacher11, Erika Bulger2, Alistair M Chalk3, Joe Chiba12, Nicole Cloonan13, Adam Dawe9, Josee Dostie14, Pa¨r G Engstro¨m7, Magbubah Essack9, Geoffrey J Faulkner13, J Lynn Fink15, David Fredman7, Ko Fujimori16, Masaaki Furuno2, Takashi Gojobori17,51, Julian Gough18, Sean M Grimmond13,51, Mika Gustafsson19, Megumi Hashimoto8, Takehiro Hashimoto2, Mariko Hatakeyama20, Susanne Heinzel21, Winston Hide9,22,51, Oliver Hofmann9,22, Michael Ho¨rnquist19, Lukasz Huminiecki23, Kazuho Ikeo17, Naoko Imamoto24, Satoshi Inoue25, Yusuke Inoue26, Ryoko Ishihara2, Takao Iwayanagi27, Anders Jacobsen28, Mandeep Kaur9, Hideya Kawaji2, Markus C Kerr15, Ryuichiro Kimura12, Syuhei Kimura29, Yasumasa Kimura2, Hiroaki Kitano30, Hisashi Koga31, Toshio Kojima20, Shinji Kondo2, Takeshi Konno17, Anders Krogh28, Adele Kruger9, Ajit Kumar32, Boris Lenhard7,51, Andreas Lennartsson2, Morten Lindow28, Marina Lizio2, Cameron MacPherson9, Norihiro Maeda2, Christopher A Maher9, Monique Maqungo9, Jessica Mar33, Nicholas A Matigian3, Hideo Matsuda34, John S Mattick13, Stuart Meier9, Sei Miyamoto17, Etsuko Miyamoto-Sato35, Kazuhiko Nakabayashi12, Yutaka Nakachi36, Mika Nakano2, Sanne Nygaard28, Toshitsugu Okayama17, Yasushi Okazaki36, Haruka Okuda-Yabukami2, Valerio Orlando37, Jun Otomo38, Mikhail Pachkov4, Nikolai Petrovsky21, Charles Plessy2, John Quackenbush33,51, Aleksandar Radovanovic9, Michael Rehli39, Rintaro Saito40, Albin Sandelin28, Sebastian Schmeier9, Christian Scho¨nbach41, Ariel S Schwartz6, Colin A Semple42, Miho Sera17, Jessica Severin2, Katsuhiko Shirahige43, Cas Simons13, George St. Laurent32, Masanori Suzuki2, Takahiro Suzuki2, Matthew J Sweet44, Ryan J Taft13, Shizu Takeda38, Yoichi Takenaka34, Kai Tan6, Martin S Taylor45, Rohan D Teasdale15, Jesper Tegne´r10,46,51, Sarah Teichmann47, Eivind Valen28, Claes Wahlestedt48, Kazunori Waki2, Andrew Waterhouse2, Christine AWells3,51,
Ole Winther28, Linda Wu21, Kazumi Yamaguchi2, Hiroshi Yanagawa35, Jun Yasuda2, Mihaela Zavolan4 & David A Hume49,51,52

Riken Omics Science Center:
Takahiro Arakawa2, Shiro Fukuda2, Kengo Imamura2, Chikatoshi Kai2, Ai Kaiho2, Tsugumi Kawashima2, Chika Kawazu2, Yayoi Kitazume2, Miki Kojima2, Hisashi Miura2, Kayoko Murakami2, Mitsuyoshi Murata2, Noriko Ninomiya2, Hiromi Nishiyori2, Shohei Noma2, Chihiro Ogawa2, Takuma Sano2, Christophe Simon2, Michihira Tagami2, Yukari Takahashi2 & Jun Kawai2,51

General Organizer:
Yoshihide Hayashizaki2,51,52 2RIKEN Omics Science Center, RIKEN Yokohama Institute, Kanagawa, Japan. 3The Eskitis Institute for Cell and Molecular Therapies, Griffith University, Australia. 4Biozentrum, University of Basel, and Swiss Institute of Bioinformatics, Basel, Switzerland. 5Institute for Molecular Bioscience, The University of Queensland, Brisbane, Australia. 6Department of Bioengineering, Jacobs School of Engineering, University of California, San Diego, La Jolla, California, USA. 7Bergen Center for Computational Science, Bergen, Norway. 8National Research Institute for Child Health and Development, Tokyo, Japan. 9South African National Bioinformatics Institute, University of the Western Cape, Bellville, South Africa. 10Computational Medicine Group, Atherosclerosis Research Unit, Center for Molecular Medicine, Department of Medicine, Karolinska Institutet, Karolinska University Hospital Solna, Stockholm, Sweden. 11Institute of Infectious Disease and Molecular Medicine (IIDMM), Wolfson Pavilion Level 2, Faculty of Health Sciences, University of Cape Town, Observatory, South Africa. 12Department of Biological Science and Technology, Tokyo University of Science, Japan. 13Australian Research Council (ARC) Special Research Centre for Functional and Applied Genomics, Institute for Molecular Bioscience, The University of Queensland, St. Lucia, Australia. 14Department of Biochemistry, McGill University, Montreal, Quebec, Canada. 15Australian Research Council (ARC) Centre of Excellence in Bioinformatics, Institute for Molecular Bioscience, The University of Queensland, St. Lucia, Australia. 16Laboratory of Biodefense and Regulation, Osaka University of Pharmaceutical Sciences, Osaka, Japan. 17Research Organization of Information and Systems, Center for Information Biology and DNA Data Bank of Japan (DDBJ), National Institute of Genetics, Shizuoka, Japan. 18Department of Computer Science, University of Bristol, Merchant Venturers Building, Woodland Road, Bristol, UK. 19Department of Science and Technology, Linko¨ping University, Norrko¨ping, Sweden. 20Computational and Experimental Systems Biology Group, RIKEN Genomic Sciences Center, RIKEN Yokohama Institute, Kanagawa Japan. 21Department of Diabetes and Endcrinology, Flinders University and Medical Centre, Bedford Park, Adelaide, Australia. 22Department of Biostatistics, Harvard School of Public Health, Boston, Massachusetts, USA.23Department of Cell and Molecular Biology (CMB), Karolinska Institutet, Stockholm, Sweden. 24Cellular Dynamics Laboratory, Discovery and Research Institute, RIKEN Wako Institute, Saitama, Japan. 25Graduate School of Medicine and Faculty of Medicine, the University of Tokyo, Tokyo, Japan. 26Department of Biological and Chemical Engineering, Gunma University Faculty of Engineering, Gunma, Japan. 27R&D Solution Center, Research & Development Group, Hitachi Ltd., Tokyo, Japan. 28The Bioinformatics Centre, Department of Biology and Biotech Research & Innovation Centre, University of Copenhagen, Copenhagen, Denmark. 9Department of Information and Knowledge Engineering, Faculty of Engineering, Tottori University, Tottori, Japan. 30The Systems Biology Institute, Shibuya, Tokyo, Japan. 31Department of Human Gene Research, Kazusa DNA Research Institute, Chiba, Japan. 32Department of Biochemistry and Molecular Biology, the George Washington University Medical Center, Washington, D.C., USA. 33Department of Biostatistics, Harvard School of Public Health, Dana-Farber Cancer Institute, Boston, Massachusetts, USA. 34Department of Bioinformatic Engineering, Graduate School of Information Science and Technology, Osaka University, Osaka, Japan. 35Department of Biosciences and Informatics, Faculty of Science and Technology, Keio University, Yokohama, Japan. 36Division of Functional Genomics and Systems Medicine, Research Center for Genomic Medicine, Saitama Medical School, Saitama, Japan. 37Dulbecco Telethon Institute, IRCCS Fondazione Santa Lucia at EBRI, Rome and IGB CNR, Naples, Italy. 38Central Research Laboratory, Hitachi Ltd., Tokyo, Japan. 39Department of Hematology and Oncology, University of Regensburg, Hospital, Regensburg, Germany. 40Faculty of Environment and Information Studies, Keio University, Fujisawa, Kanagawa, Japan. 41School of Biological Science, Division of Genomics and Genetics, Nanyang Technological University, Singapore. 42MRC Human Genetics Unit, Western, General Hospital, Crewe Road, Edinburgh, UK. 43Department of Computer Science, Graduate School of Information Science and Engineering, Tokyo Institute of Technology, Tokyo, Japan. 44Institute for Molecular Bioscience, School of Molecular and Microbial Sciences, CRC for Chronic Inflammatory Diseases, The University of Queensland, St. Lucia, Australia. 45EMBL European
Bioinformatics Institute, Wellcome Trust Genome Campus, Hinxton, Cambridge, UK. 46Department of Physics, Chemistry and Biology, Linko¨ping University, Linko¨ping, Sweden. 47Structural Studies Division MRC Laboratory of Molecular Biology, Hills Rd., Cambridge, UK. 48Biochemistry/Neuroscience, the Scripps Research Institute, Jupiter, Florida, USA. 49The Roslin Institute and Royal (Dick) School of Veterinary Studies, The University of Edinburgh, Roslin, UK. 50These authors contributed equally to this work. 51These authors are the core writing group. 52These authors are affiliated with the FANTOM 4 headquarters. Correspondence should be addressed to D.H. (david.hume@roslin.ed.ac.uk) or Y.H. (yosihide@gsc.riken.jp).




P.S. Cu aceasta ocazie incerc sa dau un bobarnac Teoriei evolutioniste, care se bazeaza pe similitudinile mesajelor genetice, ale speciilor inrudite. Nu cumva asemanaraea mesajelor genetice se datoreaza doar functiilor asemanatoare pe care trebuie sa le indeplineasca anumite proteine, indiferent daca discutam de om, de maimuta, sau de caine ?
Back to top
 
 
IP Logged
 
capetrei
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 819
Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #169 - Apr 23rd, 2009 at 12:22pm
 
Quote:
P.S. Cu aceasta ocazie incerc sa dau un bobarnac Teoriei evolutioniste, care se bazeaza pe similitudinile mesajelor genetice, ale speciilor inrudite. Nu cumva asemanaraea mesajelor genetice se datoreaza doar functiilor asemanatoare pe care trebuie sa le indeplineasca anumite proteine, indiferent daca discutam de om, de maimuta, sau de caine ?  


Sa inteleg ca ai o alterantiva la teoria evolutionista? Care este aceea? Din cate stiu eu, singura alternativa "stiintifica" la evolutionism este "inteligent design-ul". Care nu este decat o foarma mascata a creationismului.

Faptul ca o functie evolueaza in filogenie nu inseamna neaparat ca ea nu evolueaza. Mai mult, o functie care evolueaza poate fi realizata prin mocanisme diferite.
Cu respect iti scriu, n-as absolutiza nici proteinele, nici functiile.

Si cred c-am mai scris despre asta aici, toata aceasta stiinta a SNP-urilor este intr-adevar foarte la moda, iun expansiune extraordinara (nu trebuie uitata ca pretul secventializarii megabazei s-a redus de aproape 1000 de ori in ultimii 10 ani). Evident, citim rapoarte in fiecare zi pe acest subiect. Dar totusi, pana acum nu stim sigur care-i semnificatia. Imi amintesc ca in urma cu cativa ani am discutat despre asta intr-o conferinta: stiti ca diferenta intre un caine mare si unul mic sta intr-un singur SNP (cel putin asa raporteaza Nature). Care Nature nu si-a pus nici o clipa problema (ca si autorii), ca daca marimea cainelui sta intr-un SNP atunci prin mutageneza dirijata poti obtine un Chihuahua de dimensiunile unui dog german (ceea ce in fine ar demonstra utilitatea SNPs). Deocadata, sunt sceptic.
C
Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #170 - Apr 23rd, 2009 at 3:21pm
 
Lui Nicolae (ma refer doar la ultimul sau material):

- in primul rand, te rog mumos: te referi la mine d-acilea-ncolea drept: "incapatzanatul meu pretin" - nu-tzi sunt, nu va sunt un adversar.

- in al doilea rand, eu chiar cred ca-i bine sa scrii *doar cand ai ceva serios de spus* - numa & numa' di dreagu' de-a *nu mai taia copacii Planetei*...

&, apropo, citim tat felu' di initziative, una mai costisitoare decat alta, veniti dinspre tat felu' di specialishti, ca sa stopeze codoiu' ala din atmosfera. Shi care s-a acumulat in ultimii ani gramada, - n-asha?- *mai ales datorita disparitziei padurilor*.

Ei bine, bre, "shtiintzificilor", oleaca de *bun-simtz* elementar, propriu lu' Badea Gheorghe, nu v-ar strica: ia sa punem de-o *impadurire* a Planetei? Ca *n-am auzit de proicte shtiintzifice din astea*, poate ca ideea n-aduce destui parai din granturi (desigur, n-are *nimeni* obraz sa ceara bani pentru chiar ideea aiasta)

- ca scrii tu Nicolae, cum ca sistemele-s atat de complexe incat nu stiu ce. Pai, *nu* era la fel mai an, cu radiatziunea corpului negru (Plank), cu planetili (Copernicus), cu legile lor de miscare (Newton)? Nu erau *atat* de complexe & de ne-ntzeles? Shi nu-i adevarat *oare* ca cineva cu *o idee* (ia-l acuma & pe Mendel la socoata) a facut ordine?

He, he, de *aia* sunt ashtia in Panteon & de aia *nu-s*
ailaltzi palmashi: pentru ca sutele, miile, zecile da mii de "palmashi" *n-au acea idee*...

Si chiar ma adventurez sa scriu ca (precum scria Einstein, n-am pus eu coada acestei prune): ideea *nu vine niciodata din esperentza*, ea vine *doar* contempland...

- dar spui tu ceva acolo, Nicolae: cum ca anume tzi-e greu, itzi cade greu la stomac evolutzionismu' ala "pur & dur".
Acilea suntem amandoi cam  p-aceeashi coverta, shtii tu vorba cantecului: ca marinerii iese pa punte & da din picere...

Lui Cristi: da, mie mi se pare ca e chiar *normal* (caci pentru mine creatzionismul "pur & dur" e tot un no-no)
sa-tzi cam pui intrebari, cum ishi pune mai toata lumea.

De ce oare n-am accepta (ca ipoteza de lucru) ca Viul e un tot unitar (reflectat de fapt &-n chestiile voastre genetice)?

Shi, ca atare, ca ar avea o *inteligentza* supraindividuala? Ca doar *tu* tre' sa shtii muuult mai bine ca & micile celule au o "inteligentza" a lor, comunica intre ele, "shtiu" sa se repare etc. etc.

De ce ar fi "calea de mijloc" atat de anatemizata? Ca nu-s *deocamdata* dovezi irefutabile pentru ipoteza asta de bun -simtz, ce daca? Ca doar *nu* tre' sa-tzi explic eu tzie, Cristi, cam cum mere treaba cu shtiintza experimentala?

Cele bune amandurora, n-are nici un rost sa punem de-o furtuna-ntr-un tzap de bere,

Nea Marin













Back to top
 
 
IP Logged
 
capetrei
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 819
Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #171 - Apr 23rd, 2009 at 4:01pm
 
Marian_Deaconescu wrote on Apr 23rd, 2009 at 3:21pm:
Lui Cristi: da, mie mi se pare ca e chiar *normal* (caci pentru mine creatzionismul "pur & dur" e tot un no-no)
sa-tzi cam pui intrebari, cum ishi pune mai toata lumea.

De ce oare n-am accepta (ca ipoteza de lucru) ca Viul e un tot unitar (reflectat de fapt &-n chestiile voastre genetice)?


Nu cred ca cineva a pus vreodata sub semnul intrebarii ideea ca viul e un tot unitar. Acesta este de fapt punctul de convergenta al evolutionismului si creationismului. Este evident ca procesele biologice sunt guvernate de aceleasi mecanimsme biochimice etc etc.
Totuis, din acest punct de convergenta, se pare ca drumurile noastre se despart. Pentru ca principiul creationismului este dirijarea proceselor (de catre creator), in timp de acelea ale evolutionismului se bazeaza pe fenomene stochastice. Acumularea mutatiilor, atunci cand nu este dirijata de presiunile imune sau de acelea ale medicamentelor, este intamplatoare. Schimbarile majore de program (cum ar fi includerea in genom a retroelementelor) este intamplatoare. Transformarea depinde fie de factori toxici de mediu sau de alti triggeri (un virus poate determina overexprimarea unei gene-este cazul Epstein Barr si c-myc, spre exemplu).
Toate aceste fenomene sunt randomizate si nu depind de nici un creator. Se intampla. In acest domeniu, doamne doamne este mai putin implicat decat the Red Queen sau racheta lui Muller. ACESTEA SUNT DATE DEMONSTRATE, DEMONSTRABILE SI CARE NU POT FI PUSE SUB SEMNUL INTREBARII. Eu nu sunt un taliban al evolutionismului, dar il vad in viata de fiecare zi. Adaptarea este probabil cea mai frumoasa caracteristica a viului si cea care ne da batai de cap de uneori nu stim pe unde sa scoatem camasa (nu demult am pus in maimute un virus pe care toate studiile anterioare il dadeau cert tropic pe macrofage si mi-a depletat limfocitele. Asta pentru ca in 3 (trei) zile in vivo si-a modificat complet fenotipul si si-a expandat spectrul de coreceptori. O sa va intrebati cum se poate asa ceva: simplu. Pentru ca in quasispecie sunt nenumarate variante si penetrarea unei noi nise ecologice a selectat o varianta minora care era quiescenta in vitro. Acesta este evolutionism pur.
Iar frumusetea lumii in care traim consta tocmai in aceea ca evolutionismul nu exclude creationismul. Esenta crestinismului consta in liber arbitru. Dumnezeu nu intervine decat in final. dar pana atunci, omul poate face ce vrea (evident, stiind ca daca face lucruri rele merge jos). Dar, in conformitate cu dogma, Dumnezeu a dat omului libertate. De ce sa nu asumam ideea ca natura are aceleasi libertati de evolutie? De ce sa nu asumam idea ca superioritatea creatorului este aceea ca lasa sistemul liber?
Unde este contradictia?
C
Back to top
 
 
IP Logged
 
nicolae_hurduc
Ex Member


Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #172 - Apr 23rd, 2009 at 4:56pm
 
Quote:
Toate aceste fenomene sunt randomizate si nu depind de nici un creator. Se intampla. In acest domeniu, doamne doamne este mai putin implicat decat the Red Queen sau racheta lui Muller. ACESTEA SUNT DATE DEMONSTRATE, DEMONSTRABILE SI CARE NU POT FI PUSE SUB SEMNUL INTREBARII. Eu nu sunt un taliban al evolutionismului, dar il vad in viata de fiecare zi.



Adica tu spui ca driftul antigenic este o intamplare ? Daca da, atunci iti propun sa schimbi la intamplare un aminoacid intr-o proteina si vezi daca mai ai fenomene de auto-asamblare virala. Nu uita ca hemoglobina devine inactiva, tocmai din cauza unui aminoacid, care duce la schimbari dramatice ale procesului de auto-asamblare.

Quote:
Iar frumusetea lumii in care traim consta tocmai in aceea ca evolutionismul nu exclude creationismul. Esenta crestinismului consta in liber arbitru. Dumnezeu nu intervine decat in final. dar pana atunci, omul poate face ce vrea (evident, stiind ca daca face lucruri rele merge jos). Dar, in conformitate cu dogma, Dumnezeu a dat omului libertate. De ce sa nu asumam ideea ca natura are aceleasi libertati de evolutie? De ce sa nu asumam idea ca superioritatea creatorului este aceea ca lasa sistemul liber?
Unde este contradictia?


Aici suntem de acord, nu exista nici o contradictie, doar ca teoria evolutionista e numai o particica din cea creationista.
Back to top
 
 
IP Logged
 
capetrei
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 819
Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #173 - Apr 23rd, 2009 at 5:35pm
 
Quote:
Adica tu spui ca driftul antigenic este o intamplare ? Daca da, atunci iti propun sa schimbi la intamplare un aminoacid intr-o proteina si vezi daca mai ai fenomene de auto-asamblare virala. Nu uita ca hemoglobina devine inactiva, tocmai din cauza unui aminoacid, care duce la schimbari dramatice ale procesului de auto-asamblare.



Nicolae, citeste cu atentie ce am scris mai sus. Am scris ca atunci cand nu este rezultatul unor presiuni imune, evolutia este randomizata.
Te asigur ca driftul este una din specialitatile mele. Asa ca stiu ce vorbesc. Driftul prin definitie nu este intamplator, ci rezultatul unor presiuni imune. Este un termen care a fost creat ca sa ilustreze aceste presiuni. Driftul este mecanismul prin care in viata de zi cu zi un virus scapa de actiune efectorilor imuni.
Driftul este probabil unul dintre putinele aspecte ale evolutionismului care este in legatura cu perceptele creationiste. Pentru ca in cazul virusurilor care au mare plasticitate si pot evolua rapid, intervine notiunea de "pacat originar": raspunsurile in anticorpi se produc fata de cea mai recenta varianta si, la titruri mai mari chiar, fata de prima tulpina cu care individul a venit in contact. Pe baza acestui principiu si cunoscand datele OMS de circulatie a virusurilor gripale, as putea sa-ti spun varsta unui individ +/-3 ani doar testand raspunsurile in anticorpi antigripali.

Pe de alta parte, driftul este o notiune eminamente darwiniana: organismele capabile sa produca drifturi rapide in fata unui raspuns imun, il eludeaza pe acesta si persista in gazda infectata sau in populatie. Cele incapabile, sunt recunoscute de efectorii imuni kilerite si eliminate. Punct.
C
Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: Cum ne practicam meseria?
Reply #174 - Apr 30th, 2009 at 4:05pm
 
Cum vad, noi doi nu ne prea contrazicem, Cristi.

Quasi-unitatea de cod genetic prezenta pa coverta itzi pune intrebarea (naturala): de ce? Veshnica-ntrebare, intrebare pe care-o purtam in spate pecum Iisus crucea...

cele bune,

Nea Marin
Back to top
 
 
IP Logged
 
Pages: 1 ... 5 6 7 8 
(Moderators: AlexA, , Eugen Stamate)