Welcome, Guest. Please Login or Register
YaBB - Yet another Bulletin Board
 
We've upgraded to YaBB 2!


Pages: 1 2 3 
Jos palaria, Dom' Profesor! (Read 18836 times)
Nicolae Hurduc
Ex Member


Re: Jos palaria, Dom' Profesor!
Reply #50 - Jan 13th, 2014 at 7:24am
 
Mă bucură să văd faptul că odată începută acțiunea de scoatere la lumină a părții bune din sistemul educațional, ea continuă cu noi semnale și poate că ne vom lămuri până la urmă care este fațeta dominantă în momentul de față. Am pus acest articol pe topicul lui Marian, pentru că este fix ce-și dorea el (și e vorba pe deasupra și despre un profesor de matematică în articol). Din păcate, în afara politicienilor care au tot interesul să distrugă sistemul din motivele pe care le-am explicat de multe ori, există și o sumedenie de oameni mici din toate punctele de vedere, care pun de zor umărul la această acțiune de demolare. Pentru ei mult mai importante sunt micile invidii, micile persecuții, sau de cele mai multe ori micile afaceri personale, decât supraviețuirea și redresarea sistemului. Din păcate, semnalul în acest sens a venit de la cel mai înalt nivel, iar regimentele disciplinate au răspuns cât se poate de prompt, cu un entuziasm de-a dreptul funeric. 


Domnului profesor, cu dragoste

http://www.gandul.info/puterea-gandului/domnului-profesor-cu-dragoste-11888222?u...


Profesori ca ei au fost dintotdeauna şi vor continua să existe pentru că au în întreaga fiinţă a lor ceea ce nimeni nu le poate impune: dorinţă de a da mai departe din cunoştiinţele lor.

Fiecare dintre noi a avut cel puţin un astfel de profesor. Al meu s-a numit Ion Popescu şi de la el am învăţat primele lecţii de istorie, într-o comună din Dâmboviţa. Ţin minte că era înalt, slab, cu părul cărunt şi zâmbea încontinuu. Nu era genul acela de profesor bun care îţi înspira atât respect, cât şi teamă. Era profesorul blajin, dar corect, la ale cărui ore eram parcă într-o poveste. Lecţiile lui erau întotdeauna pline de naraţiuni istorice. Nu ştiu dacă acesta era motivul, însă ţin minte că au fost rare momentele în care a trebuit să învăţ ceea ce scriam în caiet pentru că de cele mai multe ori îmi rămânea în minte ceea ce ne spunea la clasă sau era suficient să îi spun sau scriu ceea ce ne recomandase să citim. La fel se întâmpla şi în cazul altor colegi.

Acest model de profesor l-am regăsit mult mai târziu la o şcoală din Capitală. Nu era şi nici acum nu este o şcoală de fiţe. Era însă o şcoală ai cărei elevi aveau rezultate la olimpiade naţionale, care ajungeau apoi la licee şi facultăţi bune. Pe acest nou profesor, pe numele lui adevărat Matei Boteanu, un om de o conştinciozitate şi o punctualitate perfecte, l-am cunosut în singurul meu an de dascăl. Mulţi dintre elevii lui Matei Boteanu nu au învăţat numai matematică de la el, ci au prins şi drag pentru literatură şi cultură, pentru că nu de puţine ori profesorul “îi scotea în oraş”, la diverse activităţi artistice, şi au învăţat în primul rând să fie oameni. Dincolo de respectul pe care i l-am purtat, de la el am învăţat că principalele caracteristici pe care trebuie să le aibă un profesor şi un om care a ales să presteze o meserie sunt: dăruire, pasiune, devotament, rigoare, punctualitate şi, nu în ultimul rând, competenţă.

Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: Jos palaria, Dom' Profesor!
Reply #51 - Jan 14th, 2014 at 3:36pm
 
Dar, desigur, Nicolae,

un mesaj pe-aceasta tema ma chiar scoate din barlog. Bine ca se mai invredniceshte lumea de-ai aminti pe-aceshti oameni dragi noua, care ne-au facut, dimpreuna cu parintzii (de cele mai multe ori) a fi ceea ce chiar suntem.

Eu ashi comenta cam asha: dascalia este (sau, ar *trebui sa fie*) o simpla chestiune de *vocatzie*. Nu o ai? Nu te bagi, ca un prof slab/prost/rau chiar ciunteshte (nu merg pana acolea pana la a scie ''distruge'') chiar *mii de elevi* intr-o cariera.

Exemple (literatura-i *plina da ele*) sunt gramada, le-avem chiar noi, fiecare.

Eu ashi comenta articolul citat mai sus cam asha: ca nu potzi fi un profesor bun daca n-ai *competentza*. In *primul rand* (shi, nu ''nu in ultimul rand''): competentza.

Shi da, sunt nenumarate cazuri de profesori consideratzi ''forte'', dar care *nu iubesc copchii*. In al doilea rand (shi asta vad ca chiar *lipseshte* din acel material) e *dragostea pentru copchii*.

N-o ai pa prima? Nu potzi fi un profesor bun. Nu le ai pe amandoua? Nu potzi fi un profesor admirabil.

Rigoare, Punctualitate, Devotament? Le-au multzi. Ca, daca nu le-ar avea, ar trebui datzi *imediat* afara.

Ce anume se va intampla insa o chiar shtim (banuim?) cu chiar totzii: odata ce dispare (biologic) massa de profesori care-au fost convinshi cum ca dascalia e o profesiune *nobila* & de *respectat*, invatzamantu' nost, atat cat mai e, se va chiar duce dreacului.

Asta-i *doar parerea mea*. Sa vie sa comenteze & altzii p-acilea, ca sa ma mai dumiresc, pentru ca ma aflu cam *departe*. Oricum: v-o scriu ca unul dintre putzinii scriitori de p-acilea care *are* esperentza de 6 ani in pre-universitar. Sa o bine shtitzi: ca mi-a chiar prins chiar *foarte bine*!

Tre' sa va cam ascutzitzi cutzatele pentru a avea succes in a ma determina de-a-mi chiar schimba parerea.

Numa' fain,

Nea Marin







Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: Jos palaria, Dom' Profesor!
Reply #52 - Feb 15th, 2014 at 11:30am
 
Acuma scriu despre chiar

                                                           PETRU PAU

Un student d-al meu (ca, io tzineam seminaru' d-algebra la ''INFO'', pan' anii '80 - incepator fiind io). Shi, doamna (fie iertata, ca s-a dus, & dansa,  pan plaiu cu virdeatza) Dragomir, nu shtiu cum , imi dete seminaru', de Algebra, anu' doi, la aceshti *dashteptzi*, de pa la INFO.

Trebea, printre altele, sa le predau io , Teorie Galois.

O Teorie la nivelu' careia nu ma ridicam. Cum - ma scuzatz' - nu sa ridicara *altzii*, da pan cartzile carora cetea *dansa*.

Shi, uite: da pan fundu' clasii ma-ntreaba dragu' meu Petru (Pau): ca: aia de ce e asha, ailalta di ce-i altfel?

Cel mai *drag* student d-al meu, *v-odat'*...

Ca pe *ashtia-i iubesc io!*....

Ca *muultzi altzii* (carora nu le-am chiar *predat* ), s-a ''aciuiat'' pa la *Linz* - ca, desigur, dar, *desigur*, vetzishoara lui era Computer Science. Shi *nu*, nu-mi chiar aduc d-aminte sa-l fi ''recomandat''.

Da' zau: chiar *zau!*:  studentzi precum chiar Petru sh-ar chiar *dori*, mai fiece prof.

Nu-sh' daca ceteshti, Petrule, da' zau c-o facui pi asta pen' ca *imi eshti dreag* & pantru ca te, desigur, chiar *respect*,

Nea Marin



Back to top
 
 
IP Logged
 
AlexA
YaBB Moderator
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1151
Gender: female
Re: Jos palaria, Dom' Profesor!
Reply #53 - Mar 18th, 2014 at 5:00pm
 
"Remportez le concours du meilleur prof du monde et empochez un million de dollars"

Par LEXPRESS.fr, publié le 18/03/2014 ŕ 13:09

"Une fondation a pour projet de remettre le prix du meilleur professeur du monde. A la clé: une récompense d'un million de dollars. Comment ętre l'heureux élu? "


http://www.lexpress.fr/education/remportez-le-concours-du-meilleur-prof-du-monde...
Back to top
 
 
IP Logged
 
Nicolae Hurduc
Ex Member


Re: Jos palaria, Dom' Profesor!
Reply #54 - Jul 2nd, 2014 at 11:57am
 
Poate că este momentul să mai adăugăm câte ceva și pe aici.

Profesorii cei buni

http://www.gandul.info/puterea-gandului/profesorii-cei-buni-12870511

În clasa a 12-a, m-am hotărât să dau la Litere, la fel ca o prietenă de-ale mele, care îmi era, de altfel, şi colegă de liceu. Complexate că veneam de la Real şi temându-ne că cele şapte ore de matematică pe săptămână nu ne vor ajuta să facem faţă concurenţei de şapte umanişti pe un loc, am început să ne căutăm un meditator.

Am nimerit astfel în sufrageria încărcată de bibelouri a unei profesoare care ne-a ţinut în picioare şi ne-a explicat că ea lucrează „doar cu vârfurile” şi că, dacă nu suntem în stare să ne ridicăm la acest nivel şi vom pica examenul, nu e vina sa. Ni s-a părut ciudată această atitudine, dar am fost totuşi de acord să facem meditaţii cu ea. După câteva exerciţii standard de gramatică şi câteva comentarii nemişcate, generaţie după generaţie, în litera lor precum letopiseţele, ne-am luat inima în dinţi şi i-am spus că renunţăm. Am început să căutăm apoi, destul de îngrijorate de timpul care trecea, un alt profesor care să ne înveţe secretul unei note mari la examene. Eu una eram speriată de-a dreptul, gândindu-mă cum ţes profesorii universitari, la fiecare subiect, câte o capcană în care urma să îmi frâng eu viitorul. Pentru că, mă gândeam eu atunci, dacă nu intri din prima la stat, la facultate, viaţa ta este, pe vecie, distrusă.

Printr-un lung şir de cunoştinţe, am fost recomandate unui profesor, care ne-a primit în casa lui veche cu un aer puţin mirat. Am avut o scurtă discuţie, la capătul căreia ne-a întrebat, cu un aer stânjenit, de ce credem noi că avem nevoie de meditaţii. Gândindu-mă că ar putea să ne refuze, i-am spus că nu ne simţim pregătite pentru examen şi că vrem musai ore suplimentare. A rămas că ne vom vedea o dată pe săptămână, să avem nişte „discuţii” despre cărţile pe care le-am citit, că vom dezbate dacă avem eventuale neclarităţi şi a dat din capul locului de înţeles că examenul în sine nu este o problemă. Iar în loc să mă tem de eşec, am început să mă pregătesc, fără să-mi dau seama, pentru succes.

Ne-am văzut timp de mai multe luni, vreme în care am scris foarte puţin, nu mai mult de jumătate de caiet studenţesc. Fără să primim vreodată vreo temă pentru acasă, veneam în schimb la meditaţii cu cărţi citite, fie că erau sau nu în programe pentru admitere. N-am discutat niciodată despre reţete de succes, punctaje şi bareme, ci despre poveşti, oameni, vremuri şi lucruri care mergeau în pas cu ele. Nu ne-a ţinut lecţii de gramatică, ci, în puţinul timp pe care l-am avut la avut la dipoziţie, am făcut acele exerciţii care nouă ni se păruseră dificile. Nu ne-a spus niciodată că suntem deştepte ori grele de cap, dar ne-a tratat ca pe nişte oameni puternici, care pot avea succes în tot ceea ce-şi propun, nu doar în cazul unui examen, pe care îl trata ca pe un simplu detaliu.

Când ne-am întâlnit, întâmplător, după mulţi ani, am simţit nevoia să-i mulţumesc. A zâmbit şi a spus: "Nu, nu. Nu mie. Dumneavoastră aţi reuşit". Este o lecţie care valorează enorm şi astăzi, când dramele legate de elementul predicativ suplimentar au rămas la ani lumină distanţă.


Raluca Ion este editor al ziarului Gândul
Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: Jos palaria, Dom' Profesor!
Reply #55 - Sep 1st, 2014 at 12:44pm
 
Imi pare rau, dragi prieteni, ca trebuie sa revin, cu o veste trista.

S-a dus dintre noi, ne-a parasit, dragul meu Bora.  Un nume ilustru in Timishoara, Borislav Crstici. Un om minunat, de-o cultura cum rar se mai intalneshte, unul dintre *ultimii* mohicani
ai invatzamantului *adevarat* romanesc.

Shi, ca sa pun eu cireasha pe-o pruna, cu un simtz al humorului rar intalnit. In fapt, un *intzelept*, cum se chiar shi cade: el era printre putzinii care credea, ca shi mine, ca trebuie de-a fi *modest*, ca, de fapt, noi *totzi* ne chiar catzaram pe umerii unor uriashi.

Nu, n-a fost, el , un ''uriash''. Dar, faptul ca a intzeles-o, ca, din postura de ''pitic'' a *crescut* o gramada de oameni (ca, ma cam scuzatzi, cam asha suntem cam cu totzii care scriem p-acilea), il face pe dragul meu Bora un *om mare*.

Draga Bora, eu nu-tzi spun ''adio''. Itzi scriu doar ''la revedere''...


Draga Bora, eu tzi-am spus ca te iubesc. Tu o chiar shtiai, nu trebuia sa tzi-o spui. Dar, am facut-o, ca sa fiu *eu* linishtit. Shi, ca s-o vezi *shi tu* ca nu ai chiar trait chiar digeaba...

Ma opresc aici, ca mi-au chiar dat lacrimile.

Nea Marin






Back to top
 
 
IP Logged
 
Pages: 1 2 3 
(Moderators: AlexA, , Eugen Stamate)