Welcome, Guest. Please Login or Register
YaBB - Yet another Bulletin Board
 
Visit YaBB today Wink


Pages: 1 2 3 4 ... 67
Are Romania Ministru pentru Educatie? (Read 200245 times)
craciunm15
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 3042
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #25 - Jun 6th, 2007 at 4:55am
 
Si ca sa raspund la intrebarea pusa in topic.

Romania NU are ministru pentru educatie!

Am incheiat testul prin care am solicitat interventia ministrului intr-un caz foarte simplu: rectorului universitatii "Politehnica" din Timisoara i-au fost solicitate (in baza legii) informatii  legate de alocarea banului public pentru proiecte interne. A fost informat si ministrul educatiei. Nu s-a primit raspuns si consider ca legea a fost incalcata, cu acordul tacit al ministrului educatiei.

Din punctul meu de vedere - cu mici exceptii - Romania nu are universitati ci "feude pseudo-universitare", nu are rectori ci  "administratori termopan" iar educatia nu are cap ci "paiate ministeriale". Si toate astea pe bani publici.

Noroc ca face pasi marunti, ca la directia gresita pe care a luat-o, mai pasii mari ne lipseau.

CMC





Back to top
« Last Edit: Jun 6th, 2007 at 7:30am by craciunm15 »  
 
IP Logged
 
nicolae_hurduc
Ex Member


Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #26 - Jun 8th, 2007 at 10:28am
 
Quote:
Daca "nu de putzine ori ", cum zici tu, Nicolae, rata de respingere e la alea mai mici mai mare decat la ale mai mari, 
de ce sa nu trimita tat romanu' oare la ale mai mari?

Da-ne nishte detalii, ca sa ne orientam si noi mai bine.


Explicatiile sunt relativ simple. Odata intrat in sistemul ISI incepe sa functioneze si auto-cenzura, in sensul ca vei incerca sa corelezi cat mai bine nivelul stiintific al articolului tau cu coeficientul de impact al revistei la care doresti sa-l trimiti. Si asta nu neaparat plecand de la inalte principii morale, ci pur si simplu pentru ca realizezi ca nu ai nici o sansa sa-ti treaca un articol de nivel mediu la o revista cu coeficient de impact mai mare de 2 sau 3. Iar daca trimiti un articol prost la o revista foarte buna, iti trag baietii o besteleala de nu-ti mai trebuie publicatii ISI in urmatorii 50 de ani.
Mai mult decat atat, mecanismele de evaluare functioneaza pe mai multe niveluri. Daca tot trimiti aiurea articole la reviste mari, care vor fi permanent respinse, treptat te descalifici si iti faci si reclama negativa. Asa incat dupa 2-3 ani de astfel de experiente, te poti trezi cu surpriza ca recenzorii sa refuze sa evalueze un articol in care X este autor, pentru ca s-au lamurit ca X este un neserios. Iar corectarea imaginii se face cu mult mai greu decat deteriorarea ei.
Si astfel, cine nu pricepe sau nu respecta aceste mecanisme, este eliminat pana la urma din sitem.
Back to top
 
 
IP Logged
 
marinica
Senior Member
****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 298
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #27 - Jun 11th, 2007 at 1:47pm
 
Da, spui tu ceva bine p-acilea, Nicolae: cam asa sta treaba.

Cu o ushoara corectzie (care e doar de detaliu, dar, cum stim, dreaku se ascunde de multe ori pan' detalii) si anume: depinde *mult* de mode si de *cine anume e redactore p-acolo, pa unde trimetzi.

Si iar dau un ezemplu: acum doua saptamani, furam vizitatzi aicea de-un *clasic* in viatza, pe numele lui Khalid Ben Abdallah (se citeshte: halid bin abdala).

Mare intr-un anumit domeniu (cine vrea, poa' sa vada cate ISI are, ca sa cant pre limba voastra).

Si-mi spune bunul meu amic Halid cam asa: ce te plangi, bai, Nea Marine, ca *eu * (adica el) am avut esperientze din astea, in care mi s-a refuzat o lucrare; lucrare care *eu* (adica el) stiam ca-i buna, ca-i tare, da' mi-a fost refuzata scurt, pe motiv ca "teoria X" - in care *eu* (adica el) lucrez *nu* e la moda. Punct. Va spune asta oare, ceva?

Toate cele bune,

Nea Marin



Back to top
 
 
IP Logged
 
nicolae_hurduc
Ex Member


Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #28 - Jun 12th, 2007 at 9:18am
 
Quote:
Si-mi spune bunul meu amic Halid cam asa: ce te plangi, bai, Nea Marine, ca *eu * (adica el) am avut esperientze din astea, in care mi s-a refuzat o lucrare; lucrare care *eu* (adica el) stiam ca-i buna, ca-i tare, da' mi-a fost refuzata scurt, pe motiv ca "teoria X" - in care *eu* (adica el) lucrez *nu* e la moda. Punct. Va spune asta oare, ceva?


Si care-i problema ? Daca esti sigur ca lucrarea e tare, o trimiti din nou la alta revista. Iti pica cumva galoanele daca ai un articol respins ? Si revistele sunt in concurenta nu numai cercetatorii. Cei care se comporta fara discernamant (ma refer la editori) vor ramane fara oferta de articole si pot chiar sa dispara din sistemul ISI. Insa cum incepe sa scada coeficientul de impact la o revista, cum este schimbat colegiul redactional. Exista niste parghii de reglare destul de complexe.

Si pentru ca-ti plac exemplele personale, uite iti povestesc o intamplare ISI, de acum doua zile. Am trimis o lucrare la o revista de impact mediu (0,6) care s-a intors cu doua pagini de observatii (4 revieweri). Intai m-am cam enervat, dar dupa ce am citit cu atentie observatiile, am constatat ca 90% din ele erau justificate; nu explicasem destul clar anumite fenomene. Revista respectiva are ambitii de crestere a coeficientului de impact, iar din aceasta cauza procedura de recenzare e mai dura decat ar trebui sa fie pentru un astfel de coeficient de impact. Stiam acest lucru si a fost optiunea mea sa trimit articolul la aceasta revista. Deci lucrurile depind tot de optiunile autorilor in ultima instanta.
Back to top
 
 
IP Logged
 
Costel_Sarbu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 651
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #29 - Jun 23rd, 2007 at 7:33am
 
Pregatit pentru reSTART ?
din 26 iunie pe OnlineStudent. ro (Ready for Web2)

Lucrarea de licenta nu mai e obligatorie

Universitatile pot decide daca studentii sustin, la examenul de absolvire, lucrarea de licenta si examenul de evaluare a cunostintelor sau doar una dintre aceste probe, la alegerea senatului, arata un ordin al Ministerului Educatiei. http://www.onlinestudent.ro/index.php? id=410&pag= vstire


Prezenta unor nenorociti prin ministere si prin alte parti ne-a impins in zona absurdului. In anul de gratie 2007, in Romania, trebuie justificate si argumentate necesitatea si utilitatea lucrarii de licenta. Mi se pare penibil si ridicol! Necesitatea si utilitatea lucrarii de licenta sunt chestiuni primare si de bun simt elementar. Mai este oare nevoie sa argumentam de ce trebuie sa respiram, de ce trebuie sa ne spalam sau, mai ales, de ce trebuie sa citim si sa mergem la biblioteca, locul comun al elevilor, studentilor si profesorilor, oriunde in lume?

Profit de aceasta ocazie, pentru a mentiona, totusi, trei argumente (sic!).

1. Lucrarea de licenta si, mai ales, lucrarea de doctorat trebuie sa incununeze o activitate: este rodul muncii, in sensul frumos si profund al cuvantului, pe o perioda limitata de timp;

2. In universitatile straine, prezentarea si sustinerea “lucrarii” se traduce si se exprima prin “defense”;

3. Daca insusi Umberto Eco a gasit timp si disponibilitate sa scrie o carte despre “Cum se face o teza de licenta”, ce ar mai putea oare adauga in acest sens personaje sinistre, precum Ecaterina Andronescu, Andrei Marga, Mihail Hardau sau Cristian Mihai Adomnitei?

Iata de ce intr-o tara atat de trista si cu un popor confuz si derutat, strigatul poetului, “Unde sunt acei barbati, cu iubirea de mosie?”, este mai actual ca oricand si devine o necesitate nationala!        
Back to top
 
 
IP Logged
 
Sergiu Pol
Ex Member


Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #30 - Jun 23rd, 2007 at 6:48pm
 
Dar despre examenul de diploma (in cazul inginerilor) si despre examenul de licenta (in cazul stiintelor) ce parere aveti?

Dar nu ce ar trebui sa fie ci cum este? Care este rolul lui asa cum este acum?
Back to top
 
 
IP Logged
 
craciunm15
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 3042
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #31 - Jun 26th, 2007 at 6:50am
 
Vezi articol din Gandul.

De fapt, Romania mai are educatie?
Ca de ministru e clar. Daca pleaca actualul, poate numim un rector din CNADCTU-ul lui Hardau.

Culmea este ca pe masura ce se fac noi profesori impostori, se incearca cu disperare sa fie blocati cei care ar putea promova cinstit.
Dar daca nu vrea seful, sau catedra sau consiliul, sau senatul, sau prorectorii, sau rectorul.
Pacat ca nu se da Premiul Nobel si pentru magarii academice. Am putea sa avem si noi primul premiu de asemenea anvergura.


http://www.gandul.info/economic/titlurile-profesori-conferentiari-obtin-banda-ru...





Cu complicitatea Ministerului Educaţiei,

Titlurile de profesori şi conferenţiari se obţin pe bandă rulantă
de Raul FLOREA | 26 IUNIE 2007


În anul 2007, 216 profesori şi 326 de conferenţiari au fost unşi de CNADCTU, 90% dintre dosare primind confirmare. În anul 2006, au primit undă verde 700 de profesori şi conferenţiari.


Titlurile de profesori şi conferenţiari se obţin pe bandă rulantă
În România, oricine poate ajunge conferenţiar ori profesor cu un minim efort de muncă şi imaginaţie. Deşi, teoretic, pe lângă cursurile predate studenţilor, pentru a putea promova în mediul universitar, un cadru didactic e obligat să facă dovada unei activităţi ştiinţifice riguroase, materializată prin proiecte şi articole publicate în reviste internaţionale, în fapt, standardele minimale ce trebuie îndeplinite sunt pur orientative.

Ultima recoltă de titluri universitare, ce a avut loc în ianuarie 2007, este la fel de controversată, ca şi precedentele.

Spre exemplu, Irina Codiţă, unul dintre cadrele didactice ale Facultăţii de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Da­vila” din Bucureşti a obţinut titlul de conferenţiar universitar, în ciuda fap­tului că nu are nici o carte publicată în ultimii 5 ani. „În ianuarie, cartea era sub tipar şi am primit adeverinţă de la editură. Mai sunt cazuri în care a fost perfect valabil.

Con­siliul Naţional al Titlu­rilor a zis că e în regulă. Am foarte multe articole ISI, nu le-am numărat”, ne-a spus proaspătul conferenţiar, în realitate, promovat în baza unui singur articol ISI, ce i-a şi adus calificativul de „Foarte bine”, în toate evaluările.

Şeful Catedrei de Microbiologie, Marian Neguţ, membru al comisiei de evaluare a dosarului candidatei ne-a dat explicaţii uluitoare, fiind uimit că lucrurile nu sunt trecute sub tăcere: „A existat o suită de reclamaţii, dar şi cel care le-a făcut a obţinut titlul de profesor fără să îndeplinească standardele, nu a avut nici un program de cercetare şi s-a prezentat cu o carte reeditată.

Ştiu, pentru că am făcut parte şi din comisia aceea. Practic, nu aveai cu ce să echivalezi, dar s-a trecut cu vederea. Multe alte chestiuni de genul acesta s-au făcut, dar la fel aş proceda şi acum: aş da drumul la dosar.” Cazul de la UMF Bucureşti e departe de a fi unul singular. În ultima perioadă, se­sizări cu privire la promovarea în lipsa activităţii de cercetare au venit din partea

Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Universităţii din Craiova sau Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti, accesul la dosarele „profesorilor” fiind blocat fie de decanate sau rectorate, fie de Ministerul Educaţiei.

Mai grav este însă faptul că membrii Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), care ar trebui să ia la puricat fiecare dosar în parte, dau aprobări pe bandă rulantă, procesul fiind doar o formalitate.

„În comisie fiecare rector îşi ia dosarele de la universitatea lui pe care oricum le-a mai citit o dată şi se uită câteva minute pe ele. E o mare porcărie. Unele dosare nici nu mai ajung să fie verificate. Rectorii nu au ce căuta în comisii pentru că e un conflict de interese”, ne-a spus Virgil Păunescu, membru al Comisiei de Ştiinţe Medicale a CNADTCU.


raul.florea@gandul.info
Back to top
« Last Edit: Jun 26th, 2007 at 10:34am by craciunm15 »  
 
IP Logged
 
VDavid
Full Member
***
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 148
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #32 - Jun 26th, 2007 at 8:55am
 
Draga Dle Corneliu,
acuma se potriveste termenul de daciada, sau cantarea Romaniei, folosit cu cateva zile in urma; hai cu mic, cu mare, sa ne luam titluri inalte. Pacat ca in treaba asta pierd cei care chiar sunt Conferentiari sau Profesori ! Sau unii care nu sunt in gratiile....

Cred ca pana la urma nu mai este o problema de ministru. Mai degraba tine de constiinta fiecaruia. Atat a celor care aproba, cat si a celor care cer! Cert este ca pe masura ce avem mai multi profesori si conferentiari, cu atat coboram mai mult in clasamentele obiective pe tari!

Ce mai poti spune??!! ....
Back to top
 
 
IP Logged
 
craciunm15
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 3042
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #33 - Jun 26th, 2007 at 11:03am
 
Si ganditi-va ca aceste promovari se fac atunci cand noi visam ca facem reforma ... in pasi mici.

De fapt se creeaza iluzia ca se lucreaza la reforma si ca in "viata de apoi" cei din urma vor fi cei dintai. Sub pulpana acestei mascarade se lucreaza pe ideea ca odata numiti nu li se vor mai retrage titlurile. Si va exista si o motivare sa nu se mai dea altele. O sa fie si asa destui profesori universitari.

Oare de ce am ajus sa cred ca pe masura ce cresti in valoare stiintifica cresti si in naivitate?

Imi cer scuze fata de cei care au fost numiti pe merit.


Corneliu M. Crac iunescu
Back to top
 
 
IP Logged
 
VDavid
Full Member
***
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 148
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #34 - Jun 26th, 2007 at 11:50am
 
Reforma a inceput sa se faca. Dar doar de cativa si pe cont propriu ! chiar si cu riscuri. Problema este ca vor avea de suferit tot cei care si-au vazut cuminti de treaba si au tras inainte, impunandu-si chiar propriilor persoane bareme si criterii.

asta imi aminteste de un exemplu al unui Conferentiar de la Cluj, acuma foarte multi ani. I s-a propus scoaterea unui post de Profesor, iar domnia sa a refuzat caci, in opinia sa, nu indeplinea 7 (!) criterii din cele nu stiu cate si le imagina pentru a fi numit Profesor! Da, este adevarat, iar regretatul Conferentiar era si autorul unui tratat dupa care am invatat multi carte serioasa!
.....
Back to top
 
 
IP Logged
 
craciunm15
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 3042
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #35 - Jun 26th, 2007 at 1:13pm
 
Exemplul este foarte binevenit. Doar ca s-a intamplat cu foarte multi ani in urma.Si eu am auzit de asemenea cazuri. Dar in trecut. In cel foarte indepartat.

Acum modelul la moda este sub deviza "smecheri si fraieri".

In fond si la urma urmei este corect ca pentru a ajunge profesor in chimie sau fizica (dau exemple) sa ai o grila foarte ridicata in timp ce pentru a ajunge profesor in alte domenii sa nu ai o grila comparabila?
Pana la urma banii se iau din aceeasi "oala". Pai este corect ca pe unii sa ii stopezi si pe altii sa ii impingi din spate in numele unor principii cu doua viteze?
Pai nu sunt fraieri cei care isi aleg domeniul chimiei si fizicii pentru a construi cand isi pot alege un alt domeniu pentru a se imbuiba? Si, relativ vorbind, cum ii explici unui coleg pe care l-ai respins pentru ca avea doar 18 ISI si nu 20, cand altul e promovat pentru  ceea ce urmeaza sa puna intre copertile finalizate deja?

Sa nu fiu gresit inteles. Eu consider corect ceea ce se intampla in chimie si fizica. Dar un adevar absolut intr-o "oala" de relativitate este cinstit fata de membrii societatii in ansamblu si a colectivitatii in particular? Si aici pun aceeasi intrebare pe care i-am pus-o rectorului meu. Cum isi explica faptul ca cele mai mari victorii le-a obtinut impotriva propriilor colegi si nu impotriva universitatilor concurente?

Consider ca Educatia in Romania are nevoie de o revolutie. iar noi, romanii, nu avem stiinta si tactul "revolutiilor de catifea". Intotdeauna catifeaua noastra s-a ros lamentabil (ca sa nu spun rusinos) tocmai cand revolutia se incorda mai tare.

Corneliu M. Craciunescu
Back to top
 
 
IP Logged
 
VDavid
Full Member
***
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 148
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #36 - Jun 27th, 2007 at 8:47am
 
Pai, din aceste motive, fizica si chimia, alaturi de matematica mai conteaza in clasamentele ISI pe tari (daca-mi amintesc bine: dicolo de 40)! Dar nu stiu cat timp, caci toti cei din fata, dar si din urma, au standarde din ce in ce mai mari, motivate de infrastructura moderna si de concurenta acerba. La noi, conform grilei de pe site-ul ministerului, poti ajunge .... cu 5 lucrari! oricare ar fi domeniul. Universitatile ar trebui sa-si impuna criterii pentru orice: doctorat, promovare, distinctie,etc. Stiu ca la unele universitati din Finlanda, de exemplu, doctoratul nu se ia, decat de la un factor de impact cumulat mai mare de 5. Asa ca poti publica o lucrare in JACS, si gata esti doctor, sau 10 intr-o revista de mana a treia si aduni acelasi punctaj. Ce sa mai discutam de restul !!
Si atunci, sa ne uitam in clasamentul Universitatilor din Europa si sa nu ne surprinda ca finlandezii au universitati tari; foarte tari! Spun astea fara sa fi fost acolo! ... dar pe caldura asta, cred ca tare bine este intr-un laborator de-acolo.



Back to top
 
 
IP Logged
 
VDavid
Full Member
***
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 148
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #37 - Jun 27th, 2007 at 11:37am
 
Dle Corneliu, din cauza caldurii am uitat sa mentionez ca atunci cand cineva are lucrare in Natura, se cam pleaca palaria, in semn de respect. Asa o fac si eu acuma! Ce sa mai zic de al dvs rector! ...  am facut-o si in alte situatii, intrebati-l pe Costel Sarbu.
cu stima
Back to top
 
 
IP Logged
 
VDavid
Full Member
***
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 148
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #38 - Jul 3rd, 2007 at 12:23pm
 
Citeam in Gindul de astazi, despre grija pentru studentii bursieri in afara; ma gandeam cat vor fi asteptand si batand drumurile pana sa obtina ceea ce au nevoie si ca in loc sa petreaca o parte din timp prin biblioteci si laboratoare, il pierd pe drumuri si mai ales pierd cheful de multe. Si tot dintr-o data mi-am amintit de disputele colegiale si necolegiale din toti anii astia privind educatia si importanta mesajului didactic in lumea universitara. Si vedeam cum cei care pronuntau din ora-n ora cuvantul didactic, ei de fapt nici nu il indeplineau, iar cei care uitau sa ma pronunte acest cuvant, o faceau de fapt, cu varf si indesat! Cei care ziceau ca ei fac didactica in primul rand si lasa cercetarea la o parte, nu erau agreati de masa intreaga a studentilor (in special a celor mai de sus), in timp ce altii abia asteptau sa termine activitatea didactica pentru a mai face ceva. Luand un exemplu la intamplare si oarecum la timpul trecut, se pune intrebarea: cine facea de fapt didactica mai mult: Nenitescu, in fata caruia tremurau studentii si il ocoleau pe culoare, sau cadrul modern care se trage de sireturi cu studentii! De la cine aveau mai mult de invatat tinerii, in aceste doua variante? Probabil ca toti stim lucrul asta!

Brusc mi-am amintit de gradatii si tot felul de aprecieri in avansari, in care partea didactica este fals pusa. Si daca in problema apar si persoane cu functii de conducere, atunci lupta inclina sigur doar intr-o parte! .....Asa ca, revenind la problema initiala, .... lucrurile sunt foarte complicate. De catre unii !
Back to top
 
 
IP Logged
 
craciunm15
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 3042
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #39 - Jul 6th, 2007 at 9:22am
 
VDavid wrote on Jun 27th, 2007 at 11:37am:
Dle Corneliu, din cauza caldurii am uitat sa mentionez ca atunci cand cineva are lucrare in Natura, se cam pleaca palaria, in semn de respect. Asa o fac si eu acuma! Ce sa mai zic de al dvs rector! ...  am facut-o si in alte situatii, intrebati-l pe Costel Sarbu.
cu stima



Domnule David,

Va multumesc pentru apreciere.
Nu sunt un absolutist ISI sau JIF si cred ca mai degraba un profesor adevarat ar trebui sa fie o combinatie intre valoare si morala .
Experienta de tanar inginer intr-o fabrica m-a facut sa inteleg valorea si fara titlu si incerc sa o inteleg si pe cea fara ISI. La drept vorbind, multe aspecte se leaga de oportunitati, care - este drept - ti le si creezi singur.

Pe de alta parte nu inteleg si nu am de gand sa tolerez nici ura celor fara ISI si nici folosirea de catre unii dintre ei a puterii impotriva valorii, indiferent de cine este vorba.
Cert este ca societatea academica romaneasca actuala nu este una a valorii ci a imposturii de forta (as zice eu), lipsita de scrupule si cel putin tolerata la nivel inalt ministerial (din interes, din lasitate sau incompetenta).

Este - cred eu - de datoria celor care cred ca pot fi greu intimidati  - sa lupte pentru adevar si valoare, in speranta ca odata urnit "carul cu boi" al sistemului academic romanesc, se va strange masa critica de valori care sa mai apuce macar siajul vedetei academice europene.

Corneliu M. Craciunescu


Back to top
 
 
IP Logged
 
VDavid
Full Member
***
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 148
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #40 - Jul 6th, 2007 at 11:10am
 
Dle Corneliu,
sunt de acord cu dvs ca societatea in care traim este destul de departe de cea a valorii. As zice ca in problemele noastre este destul de primitiva. Cauzele sunt usor explicabile, si in opinia mea, vin de prin anii 70! Suprapunand chestiunea luptei pentru existenta si iese un model autohton, bun de studiat, dar din afara sistemului si detasat de el, caci este dureros. Si mai este o problema la fel de grava: clonarea. La randul lor, impostorii au clonat si cloneaza din plin in perioada asta.

In chestiunea ISI, si asa clara, as aminti vorbele lui Niels Bohr cand fiind intrebat de ce este superstitios si la intrarea in casa de vara tinea o potcoava, a raspuns: se zice ca aduce noroc, chiar daca nu crezi in ea ! Cam asa si cu activitatea ISI: obiectiv ea ne judeca, chiar daca nu-i dam importanta. Partea proasta este ca se socoteste la greutate si nu la calitate. Adica sunt suficiente si cateva lucrari tari, citate mult, ca sa ti se recunoasca valoarea. Ce, un articol in Nature face cat 10 in Revista de Chimie ? (judecand dupa indicele de impact, echivalenta este cam la 50 articole in ultima revista mentionata).

Dar mai bine inchei, ca sa nu transform forumul intr-o  discutie particulara. Putem discuta si in afara sa probleme mai personale. ...
Back to top
 
 
IP Logged
 
craciunm15
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 3042
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #41 - Jul 30th, 2007 at 12:47pm
 
La www.edu.ro se afla PROIECT ORDIN privind confirmarea sau reconfirmarea calităţii de conducător de doctorat

Lista cu conducatorii de doctorate din proiectul de ordin postat pe site-ul ministerului pare dovada unei indolente crase din partea cuiva care - in conformitate cu legea - avea obligatia (cel putin morala) sa asigure verificarea indeplinirii unor criterii minimale.

In fapt pare o simpla lista cu enumerarea conducatorilor de doctorat din universitati, cu eventuala eliminare a celor care au decedat. Nu garantez ca in toate cazurile este adevarat. In contextul reformei trambitate de toti, gestul il consider execrabil din punct de vedere al raspunderii celor care trebuiau sa asigure calitatea doctoratului. Daca a verifica cine mai este in viata a ajuns sinonom cu reatestarea, ma mir doar ca nu trazneste al de sus "onor" ministerul.


Aberant, ceeea ce se intampla cu conducerile de doctorat. Nu vom  ajunge la "doctorate pe banda rulanta" ci la cele "duse cu presul".   Ba mai mult, ca sa fim originali o sa inventam "presul rulant". Si   primul test se pare ca il aplicam la conducatorii de doctorat.
Chiar nu inteleg, daca poti sa ajungi fara conducere de doctorat in  CNACTDU si ARACIS, la ce iti mai trebuie conducerea dupa aia. Ar fi interesant de vazut cati au ajuns conducatori de doctorat dupa ce au fost numiti prin cele 2 organisme. Poate s-a validat vre-unul chiar pe el. Sau o fi fost cinstit si s-a respins.
Nu mai am decat un singur cuvant pentru tot: SCARBOS.

Cred ca ceea ce facem noi in invatamantul superior este echivalent cu "mancatul lebedelor" pentru cei care ne privesc din societatile civilizate. Noroc ca nu au timp de noi. Avem talentul sa distrugem tot ce inseamna si insemna valoare. Titlul de profesor universitar a reprezentat ceva in Romania. Atat de mult a reprezentat incat a fost dorit de multi. Si atat de multi au pus mana pe el incat a devenit fara valoare. Si daca tot il au unii pe degeaba , cum sa ramana fara conducere de doctorat, mai ales ca usa pare sa fie aceeasi. Si vorba unei babe la afisarea rezultatelor la Bac cu ani in urma:"de ce sa nu ia si copilul meu, ca si eu am platit ca toti ceilalti care au luat".

Dupa ce am avut mai multi profesori universitari care au ajuns ministri si politicieni o sa ajungem la faza in care conditia de a ajunge profesor universitar va fi: sa fi, sa fi fost sau macar sa ai rude ministri si politicieni.

Dupa parerea mea nu s-a verificat nimic la dosarele de conducatori de doctorat, sau s-a cerificat superficial. Obligatia unei pagini de  web si criterii publice de aprobare ar face procesul mai transparent si mai usor de contestat. Macar de rusine s-ar retrage unii. S-au
confirmat pur si simplu listele transmise de la rectorate. Este vre- o anexa cu cei respinsi? Unii nici nu buchisesc o boaba in engleza,  ce  sa mai scrie si sa publice articole. Partea trista este ca se amesteca oameni de valoare cu altii fara nici o valoare. Si asta din
diletantism managerial ministerial, lene, frica de a face ordine sau complicitate mizerabila.

Efectiv, consider ca este un ordin degradant pentru ceea ce inseamna bun simt in educatia academica. Era foarte simplu sa se ceara de la fiecare conducator 4 lucrari ISI cu min 1 ca prim autor. Ramaneau maxim 20%. Si asta este o conditie de asistent universitar pe la universitati mai acatarii. Unii nu au nici macar o lucrare ISI ce sa mai vorbim ca prim autor. Altii nu stiu engleza, ce sa mai cunoasca stadiul actual pe plan mondial in domeniul lor. Ajung sa ia de bun ce ii spune doctorandul.

Uite de aia nu are ursul coada si Romania ministru la educatie. Si  asta nu de azi de ieri.
Sau poate actualul ministru a vrut sa ne testeze vigilenta? Sau poate ministerul fuge oricand, de orice raspundere?

Corneliu M. Craciunescu
Back to top
 
 
IP Logged
 
craciunm15
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 3042
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #42 - Jul 31st, 2007 at 8:51am
 
Stimati colegi,

Consider ca in naivitatea noastra riscam sa ne chinuim sa dezbatem principii ca reactii la postarea CALCULATA a proiectului de ordin de reatestare a conducatorilor de doctorat.

Chiar trebuie sa credem ca ordinul a aparut in perioada vacantei, din intamplare?
Chiar trebuie sa credem ca ordinul a aparut acum, in prag de admitere la doctorat, fara sa se stie din timp?

A aparut acum ca sa fie adoptat sub presiunea lipsei de reactie pe de o parte si a timpului pe de alta parte. Cu reatestarea in buzunar conducatorii de doctorat din lista vor fi linistiti alti 4-5 ani.

Propun sa transmitem o adresa oficiala la Ministru (eu intentionez sa o fac si singur) si o scrisoare deschisa presei in care sa ii cerem ministrului sa isi indeplineasca atributiile si sa nu confirme atestarea conducatorilor de doctorat care nu indeplinesc cel putin conditiile minimale pentru postul de profesor universitar, in prezent. Daca nu are acest curaj, macar sa aiba bunul simt si sa nu semneze un ordin valabil pentru mai multi ani. Se poate amana si stabili lista din anexa pe baze cinstite.

Exista comisii (eventual CNCSIS + UEFISCU) care pot certifica faptul ca unii conducatori de doctorat indeplinesc conditiile propuse.

Dupa ce ministrul anterior a ramas in istorie pentru ca si-a batut joc de conditile pentru titlul de profesor universitar, promovand pe rupte, actualul ministru risca sa faca la fel prin semnarea acestui ordin. "Opinia mea".

Continui sa cred ca trebuie sa existe raspundere ministeriala atunci cand se semneaza un ordin.

Corneliu M. Craciunescu
Back to top
 
 
IP Logged
 
craciunm15
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 3042
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #43 - Aug 10th, 2007 at 11:17am
 
In situatia in care universitatile isi vor capata independenta totala si necontrolata, in ciuda mizeriei dovedite la care s-a ajuns prin autonomia universitara cred ca ne paste un destin tragic ca natiune.

Daca pana acum s-a sapat sistematic la baza invatamantului superior romanesc, acum cred ca putem spune cu mana pe inima ca urmeaza ingroparea lui, iar - in opinia mea - groparul principal va fi PNL-ul, prin actualul ministru.

Nu este greu de observat cum un ministru slab poate fi jucat, pentru ca nu are experienta in domeniu. Chiar cinstit sa fie, pica victima consilierilor, a rectorilor profitori sau a grupurilor de interese.
Mizeria actuala din invatamant descoperita de Comisia Miclea va fi o joaca de copii fata de raportul unei viitoare comisii cinstite. Abuzurile de functie vor fi cuvantul de ordine si disolutia autoritatii va conduce la situatii inimaginabile.

Totul pleaca de la fuga de raspundere. Daca ministerul nu mai are responsabilitati, nu mai poate fi acuzat. Cei de acolo se pot gandi linistiti la comisioane pentru dirijarea fondurilor europene fara sa isi faca griji ca vor fi trasi la raspundere. Cui ii va ramane raspunderea. Nimanui. Far-West este nimic fata de ce se va intampla la noi. In fond si la urma urmei, cu patrimoniul in dotare, administratia poate foarte bine sa scape de toti si sa traiasca din inchirieri. Dar chiar, cine va putea impiedica un rector sau pro-rector - care vrea sa puna mana pe echipamentele unui cadru didactic, aduse prin contracte - sa il dea afara printr-o inscenare? Cine va impiedica persoianele cu functii sa isi dea toti banii disponibili pentru indemnizatii saui echipamente? Daca cum sunt universitati in care legile Romaniei sunt incalcate, la ce ne putem astepta? Cati ani a durat pana s-au constatat magariile de la Oradea si cu ce pret pentru tara? Si daca nu se interzice universitatea, credeti ca nu ar avea studenti? Cred ca cinstea si invatamantul superior incep sa devina paralele, in filosofia ministerului si a noii legi.

Pana la urma poate ar fi mai avantajos pentru o universitate sa elimine pe cei care au curajul sa mai spuna cate ceva si sa pastreze pe cei docili, pe care sa ii trimita in Spania si sa le transmita salariul in banca. De unde bani?Din inchirieri de spatii. Din vanzarea posturilor academice si administrative catre rude, politicieni si potentati ai zilei si familiile lor. Toate universitatilor vor scoate diplomanzi incalculatoare (care nu stiu nici de unde se porneste un calculator), in economie (care nu stiu nici cum se calculeaza TVA-ul) si in drept (care nu au habar de Constitutie), fara sa aiba nici un cadru academic de valoare europeana. Diplome fara acoperire, vandute direct sau indirect prin transformarea intr-un invatamant superior de taraba.

Cu cativa ani in urma, ma aflam afara si nu puteam sa nu ma mir de media nivelului intelectual al cubanezilor, comparativ cu cel al altor tari din america centrala. Concluzia - una simpla: au fost obligati sa faca ceva coerent. Ceilalti s-au dezvoltat haotic, prada tentatiei si arbitrariului necontrolat. Spre cam asa ceva ne indreptam si noi.
Importarea partiala a modelului academic american, fara reformarea morala a clasei academice la nivel american va pune definitiv cruce invatamantului superior din Romania.

Cu o clasa academica aflata cu constiinta nereformata, in buna parte cuprinsa de o lasitate izvorata din constientizarea incapacitatii personale de a se adapta nivelului stiintific mondial sau dispusa sa se coalizeze mizerabil impotriva celor care s-au adaptat ne paste un neonazism academic de haita, care ar putea ramane ca o pata in istoria invatamantului superior European.

Corneliu M. Craciunescu


Libertatea deplina vs. responsabilitatea nula  
de Melania MANDAS VERGU | 09 AUGUST 2007  

http://www.gandul.info/educatie/libertatea-deplina-vs-responsabilitatea- nula.html?3934;876126
 
Rectorul nu mai e numit in functie prin ordin, de catre ministrul Educatiei. Titlurile academice nu se mai obtin la nivel national, dupa criterii unice, generale, iar patrimoniul unei universitati intra in proprietatea acesteia. Acestea ar fi cele mai curajoase directii si decizii pe care comisia ministeriala le-a adoptat in proiectul Legii invatamantului superior.  

Constructorul Adomnitei nu a spart pana acum inima targului, decat prin cateva gafe memorabile, dar, in privinta respectarii promisiunii de a prezenta Parlamentului, pana la 1 septembrie, pachetul legislativ al Educatiei, e pe cale de a reusi ceea ce nu s-a reusit inca din 2002 pana acum: i-a capacitat atat pe directorii din MEC, cat si pe specialistii din afara si avem, cel putin pentru invatamantul superior, un proiect unic si nu ’jdemii de variante.

Ca respectivul proiect este numai bun sa strice linistea unei vacante, e deja o alta problema. In mare, cele 91 de articole ale proiectului finalizat saptamana trecuta ar putea crea cadrul unei autonomii universitare reale. Spun „ar putea”, fiindca totusi nu reuseste aceasta, chiar daca pentru prima data in legislatia romaneasca a scolii este introdus conceptul de responsabilitate. Pacat ca nu-i insa si definit. Avem, astfel, libertatea deplina a universitatii de a-si crea programele de studii, de a-si angaja profesorii – inclusiv pe perioada nedeterminata si determinata –, de a acorda titlurile universitare dupa criterii proprii, de a decide salarii si norme didactice, de a alege structurile de conducere, chiar si pe aceea de a nu mai respecta criteriile de vechime la acordarea titlului universitar sau la angajare pe post. Voie, de la Banul Ghica, cat cuprinde!  


Sanctiunile pentru incalcari ale normelor de scolarizare ori ale existentei unor programe de studii proaste si nerelevante sunt insa extrem de laxe. Se spune prea mult ce e voie si aproape deloc ce nu e voie. Asa se face ca rectorul devine, in acceptiunea proiectului, un manager – postul se ocupa numai prin concurs si poate participa la acest concurs orice profesor universitar din tara sau din afara – dar mecanismul prin care activitatea acestui manager este controlata de catre senat nu exista, deocamdata. Sigur, la neimpliniri, se pot usor nominaliza cateva „vechituri” din legea actuala, care se bat cap in cap cu spiritul de autonomie si independenta.  


Faptul ca, in continuare, dorim ca, in Romania, parlamentarii, membrii guvernului, tot aparatul administratiei centrale sa-si rezerve postul nu este doar o concesie umilitoare facuta de invatamant politicii, ci si o frana in dezvoltarea unui invatamant in care competenta sa primeze. La fel de absurd mi se pare a fi si mandatul limitat al rectorului si decanilor, cand aceste functii se ocupa prin concurs. Ca sa nu mai vorbim despre lipsa totala de coerenta a prevederilor din proiect ce vorbesc despre criteriile calitatii si despre rolul unic al ARACIS-ului, unde in continuare mentinem monopolul evaluarii universitatilor, in locul monopolului acceptabil doar pe segmentul acreditarii universitatilor.  


Sigur, un proiect este ceea ce se defineste: o viziune viitoare. El ar putea deveni chiar mai prost prin interventia Parlamentului. Pana atunci insa, chiar si in forma actuala, textul trebuie mult mai bine corelat pentru ca viziunea noua pe care s-a cristalizat – crearea realei autonomii universitare – sa se materializeze. Asa cum este acum, proiectul ne vorbeste despre dorinta ministerului de a lasa slobode universitatile, dar nu defineste regulile jocului. Si parca tocmai aceasta asteptam. Regulile jocului clare, fara echivoc.


 
Rectorii au castigat batalia cu Ministerul Educatiei  
de Raul FLOREA | 09 AUGUST 2007  
 
http://www.gandul.info/educatie/rectorii-au-castigat-batalia-ministerul- educatiei.html?3934;876129  
 
Rectorii au castigat batalia cu Ministerul Educatiei  
Ministerul Educatiei a cedat in fata rectorilor, renuntand la ideea de a crea consilii directoare in universitati. Respectivele structuri, cu rol deliberativ, ce ar fi fost formate si din membrii numiti de MECT, urmau sa functioneze pe langa senate, avand puterea sa-i demita pe rectori. Dupa o noua runda de discutii cu mediul academic, Ministerul Educatiei a eliminat din proiectul legii invatamantului superior si prevederile referitoare la introducerea in fiecare universitate a cate unui presedinte care ar fi preluat o parte din atributiile rectorului.  
 
Conform noii forme a actului normativ, profesorii nu vor putea ocupa functia de rector, intr-o universitate, mai mult de doua mandate consecutive, in schimb, vor putea, ulterior, sa candideze pentru respectiva functie si in alte universitati. De asemenea, rectorii vor fi desemnati  prin concurs, urmand a fi confirmati doar la nivelul senatului si nu prin ordin de ministru, ca in prezent. Pe langa structurile actuale, in cadrul universitatilor se vor infiinta consilii consultative din care vor face parte oameni de afaceri, membri ai asociatiilor stiintifice si absolventi ai respectivelor institutii de invatamant, avand ca scop asigurarea legaturii cu mediul stiintific si economic. O surpriza constituie si mentinerea titlului de lector, dupa ce initial MECT a hotarat eliminarea acestui grad universitar.  
 
De asemenea, proiectul, in noua sa formula, mai prevede si faptul ca posturile de prorectori, decani si sefi de departamente vor putea fi ocupate numai de profesori. O alta noutate consta in faptul ca toate titlurile universitare vor fi obtinute de catre cadrele didactice in cadrul universitatilor unde isi desfasoara activitatea, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (actuala structura ce acorda titlurile de profesor si conferentiar) urmand a se transforma intr-un organism de echivalare a diplomelor. In plus, cadrele didactice vor putea obtine direct ce titlu doresc, in functie de pregatirea si performantele stiintifice, fara a mai fi nevoite sa detina, in prealabil, vreun grad universitar.  
 
Si modul de finantare a institutiilor de invatamant superior a suferit modificari. Daca, pana in prezent, MECT furniza bani universitatilor, avand ca referinta cea mai ieftina specializare, dupa adoptarea noii legi, universitatile isi vor evalua costurile pentru fiecare specializare in parte, urmand a primi fonduri in functie de costul mediu stabilit de minister. Astfel, banii vor fi alocati pe granturi, ce reprezinta costul unei pregatiri complete a studentului.  
Back to top
« Last Edit: Aug 10th, 2007 at 11:52am by craciunm15 »  
 
IP Logged
 
nicolae_hurduc
Ex Member


Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #44 - Aug 10th, 2007 at 12:29pm
 
Subscriu total celor spuse de de dl. Craciunescu. In acest sens am avut o disputa destul de aprinsa cu unul dintre Rectorii universitatilor vechi din Romania, care mi-a spus in final ca am o gandire comunista daca nu sustin ideea unei autonomii totale. Asta este o alta stratagema invatata de noua clasa conducatoare. Cand nu exista argumente, ti se spune ca ai idei comuniste. Sigur ca din punct de vedere teoretic e bine sa functioneze autonomia universitara, insa in mod evident dupa ce a fost reformat corpul academic.
Pentru ca tot era in discutie inchiderea Univ. din Oradea. Pai daca le dai autonomie totala, cam ce se va intampla intr-o astfel de instituite, pentru ca mai sunt pe putin 20 de universitati de acelasi calibru in Romania ?
Back to top
 
 
IP Logged
 
newengland
YaBB Newbies
*
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 17
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #45 - Aug 10th, 2007 at 2:57pm
 
Autonomie totala sa fie dar atunci sa fie autofinantare 100 %. Cand cineva da banii e normal sa exercite un anumit control...
Back to top
 
 
IP Logged
 
craciunm15
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 3042
Si saRe: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #46 - Aug 13th, 2007 at 9:58am
 
Pentru mine nu constituie o surpriza ceea ce se intampla acum cu legile invatamantului.

Doar naivi sa fim puteam sa credem ca raportul Miclea va avea o influenta asupra structurilor mafiote consituite si bine inradacinate.
Din aceasta cauza am si militat si continui sa militez pentru o reforma imediata si nu pentru una in pasi. (au fost un pas mic inainte criterile Miclea- au urmat pasi inapoi cu cele a lui Hardau, a fost un pas inainte prin raportul Komisiei - urmeaza contarofensiva rectorala care ne va duce cu multi pasi inapoi). Nu de alta, dar adeptii reformei in pasi, ca si naivii care cred ca "privatizarea va face ce nu s-a mai vazut" cred ca nu inteleg ce se va intampla. Toate ar fi mers - poate - in conditiile in care ar fi existat in prealabil o reforma morala.
Asa, nu pot decat sa le recomand celor amintiti replica lui Nicolaescu - alias Comisarul Miclovan: "Un fleac... M-au ciuruit." - Cu ISI (as continua eu).

Daca un rector va fi numit de o comisie (discutabil cum si din cine va fi constituita coimisia) si prin actiunile lui va duce la deteriorarea iremediabila a invatamantului din universitatea respectiva (prin cumpararea cu diverse privilegii ale parghiilor administrative sindicale) ce vina vor avea membrii universitatii?
Pe de alta parte, o universitate care are studenti dar nu are cadre didactice, cum se va desfiinta, cand poate sa isi faca orice cadre didactice si pe oricine "vrea muchi ei".
In primul rand vom face profesori universitari urmatoarele categorii: sefi de la politiei (ca sa nu ne ancheteze), sefi de la curtea de conturi (ca sa nu ne mai verifice), procurori si judecatori (ca sa ne judece bine), patroni de la firme de constructii (ca merge activitatea si pot da contracte conducerii), patroni de orice spita si rudele lor (ca sa ne doteze), sefi de agentii de turism (ca sa ne trasporte) si altfel de sponsori. Si sa nu uitam pe politicieni, reprezentanti din Minister,s.a.m.d. La nevoie si cum suntem inventivi - luam si directori de la case de copii (sa ne furnizeze viitori studenti).
In rest, vreo cativa de valoare (de preferat doctoranzi din strainatate ademeniti prin puterile functiilor) ca sa scrie lucrarile conducerii. Evaluand proiecte, am vazut un rector care scrie in toate domenille, de la inginerie industriala la nursing (chiar nu vede nimeni penibilul situatiei).
Cu asta poti mima participare la proiecte de finantare si poti mima practic orice vrei. Chiar si educatia academica.

Eram in USA si doctoranzii romani de la o universitate de stat (de altfel multe dintre ele foarte bine apreciate pentru faptul ca fac mai serios si mai mult decat cele private de top) se tineau cu mainile de burta razand cand aflau ca la noi sunt unii care fac mai multe doctorate simultan.
Pai in conditiile date, ar parea o magarie sa inchizi universitatea din Oradea (si pe unele motive hilare - nu are decat 10% locuri in camine), chiar acum cand toate o sa tinda sa devina ca ea. Poate ar trebui sa o punem ca universitate de avangarda.

In ideea de privatizarea a invatamantului superior, as vrea si eu sa stiu care sunt marile privatizari de succes din Romania cu management romanesc (si nu cumparate de straini)? Nu de alta dar ca sa vedem ce ne asteapta in noua experienta. Chiar nu vede nimeni sau se preface ca nu vede cum au ajuns studenti aboslventi cu media 5,30 la matematica, in timpul anilor si media 9,30 la Bacalaureat?

Personal am crezut ca un ministru tanar ar putea sa faca ce nu au reusit cei batrani. Concluzia mea este ca fara sa traiesti intr-o universitate cativa ani nu ai nici o sansa sa reformerzi, fiind pur si simplu lipsit de elementele de baza ale relatiilor socio-umane instituite in perioada de tranzitie (care dupa umila mea parere nici nu a inceput, sau e cea de la comuna primitiva la feudalism).
Nu fac politica pentru nici un partid, dar stiu sigur pe cele de care nu vreau sa mai aud.

Dupa raportul Comisiei Miclea, pare-se ca singura concluzie este ca lucrurile merg prost pentru ca nu aveau destula autonomie conducerile universitatilor si se simteau timorate de faptul ca puteau fi controlate.

Pe mine ma surprinde cel mai mult tacerea Academiei Romane. Sunt acolo oameni de valoare, care au trait in mai multe tipuri de societate. Nu au nici un punct de vedere in acest moment critic? O fi bine ce se incearca, o fi rau? Sau este mai important cum fac cu terenurile si cu cine se asociaza.

Oricat se incearca sa se induca ideea ca nu exista control, va asigur ca in USA banii publici sunt controlati de Departamentul Educatiei, pentru ca acolo exista responsabilitatea pentru banii contribuabilului. Si nu numai o responsabilitate economica stricta (gen Curtea de Conturi) ci si una morala.
Ma tem insa ca a vorbi despre morala in viziunea ministeriala a reformei invatamantului superior este sinonim cu a vorbi in van.

Vae Academia

Corneliu M. Craciunescu



Back to top
« Last Edit: Aug 13th, 2007 at 11:03am by craciunm15 »  
 
IP Logged
 
nicolae_hurduc
Ex Member


Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #47 - Aug 13th, 2007 at 11:34am
 
Quote:
Pe mine ma surprinde cel mai mult tacerea Academiei Romane. Sunt acolo oameni de valoare, care au trait in mai multe tipuri de societate. Nu au nici un punct de vedere in acest moment critic? O fi bine ce se incearca, o fi rau? Sau este mai important cum fac cu terenurile si cu cine se asociaza.


NU cred ca ar trebui sa va surprinda aceasta tacere. Nu uitati faptul ca marea majoritate a membrilor AR au fost formati intr-o perioada in care frica era cuvantul de ordine. De reflexul fricii nu se poate scapa foarte usor. Mai mult decat atat, toti academicii pensionari sunt total dependenti de idemnizatia primita de la AR. Cum vreti sa riposteze in astfel de conditii ? Si cam cine ati vrea sa riposteze ? Va ganditi cumva la Eugen Simion sau Manolescu ? Sau poate la celebrul Zamfir, de care tot vine vorba pe acest forum ?

Iar in ceea ce priveste reforma morala de care vorbiti, eu cred ca este imposibil de facut, pentru ca nu ar mai ramane mare lucru nici in universitati, nici in institutele de cercetare. Iata ce spun statisticile in acest sens:

Romania are 27.253 de cercetatori, jumatate dintre acestia lucrand in domeniul stiintelor tehnice si ingineresti. Pe regiuni, 50% dintre salariatii din activitatea de cercetare-dezvoltare se afla in zona Bucuresti-Ilfov, 10% in Muntenia, 8% in vestul tarii, 7% in nord-est, 6% in Oltenia, 4% in Dobrogea, 6% in centrul tarii si 5% in nord-vestul tarii. In anul 2006, cele mai multe proiecte finantate de la buget au apartinut institutelor nationale (45%), universitatilor (24%) si societatilor comerciale pe actiuni (9%), iar cele mai putine, ONG-urilor si SRL-urilor(1%).

Cu 2,3 cercetatori pentru mia de persoane active, Romania se afla pe antepenultimul loc in Europa, stand mai bine doar decat Malta (1,7) si Cipru (1,4), fiind in urma Bulgariei (2,7), a Ungariei si a Poloniei (3,6). Conform Consiliului Competitivitatii in Cercetare, in anul 2004, cel mai ridicat indice l-au inregistrat Finlanda (16,2), Suedia (10,7) si Luxemburg (10,5). Media Uniunii Europene este de 5,5 cercetatori la mia de persoane active, in timp ce Statele Unite ale Americii au inregistrat un indice de 9,1 iar Japonia, 10,1.


(http://www.gandul.info/educatie/cercetarea-romania-intre-excelenta-mediocritate....)


Aplicati va rog coeficientul de 20 sau chiar 30 % pentru cei 2,3 cercetatori pe care-i avem si veti obtine 0,46-0,69 cercetatori la mia de persoane active. Probabil ca am ajunge chiar ultimii de pe glob in aceste conditii. Iar in universitati situatia s-ar putea sa fie chiar mai proasta avand in vedere cati profesori de liceu au fost incadrati direct pe posturi de sef de lucrari, iar acum sunt cu siguranta profesori, in cele vreo 30 de universitati nou infiintate. Daca stau bine si ma gandesc raportul Miclea a fost chiar ingrijorator de optimist.

Tocmai pe aceste cifre se bazeaza politica de distrugere a sistemului educational si de cercetare. Intotdeauna guvernantii vor avea o motivatie pentru a nu incepe reforma, pentru a finanta toate cele 50 de universitati de stat etc. Niciodata nu va fi posibila in Romania o reforma totala, intr-o singura etapa, asa cum va doriti (si asa cum mi-as dori si eu de fapt si multi altii de pe acest forum). Asdta este realitatea si indiferent cat e de dureroasa, trebuie sa tinem cont de ea in momentul in care ne pregatim actiunile. Daca nu tinem cont de ea, orice masura propusa va fi atat de departe de realitate, incat va parea aberanta. Spre exemplu, solicitarea de 5-10 articole ISI pentru un proiect de 400-500.000 euro nu este exagerata. din punct de vedere teoretic (sunt proiecte care au cate 6-10 parteneri; asta ar insemna un articol ISI de partener in 3 ani). Insa sunt absolut de acord cu Vlad ca trebuie sa reducem numarul de lucrari pe care dorim sa le impunem, pentru a puteqa fi "inghitita" aceasta masura. Altfel nu exista nici o sanasa de a misca ceva.
Back to top
 
 
IP Logged
 
craciunm15
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 3042
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #48 - Aug 13th, 2007 at 12:04pm
 
Quote:
Niciodata nu va fi posibila in Romania o reforma totala, intr-o singura etapa, asa cum va doriti (si asa cum mi-as dori si eu de fapt si multi altii de pe acest forum). Asdta este realitatea si indiferent cat e de dureroasa, trebuie sa tinem cont de ea in momentul in care ne pregatim actiunile. Daca nu tinem cont de ea, orice masura propusa va fi atat de departe de realitate, incat va parea aberanta.


Reforma intr-o etapa consider ca este posibila. Este si esenta modelului pe care l-am propus in Manifestul Invatamantului Superior. Nu are la baza ideea eliminarii din sistem a semi-valorilor ci tocmai "punerea in valoare a valorilor", prin educatia pe doua niveluri, adaptate cerintelor pietei si dezvolarii academice nationale:
- universitati nationale sustinute de stat (cu profesori nationali am zis eu) si
- universitati sustinute local.

Toti rezista dar sunt pusi la locul lor. Ce pas inainte credeti ca vom obtine cu noile legi? Va spun eu, nici unul. Cat timp va trebui sa ne convingem de impostura unora? Ani de zile. Si pana la masuri? Cincinale, si nici astea sigur. Ca sa nu ne stricam coeficientul, continuam sa construim pe picioare de lut in loc sa valorizam putinul pe care il avem.

Nu reformam imediat ca nu se poate, dar mergem pe ideea ca cei 0,5 la mie de valoare ii voi convinge pe cei 2,2 fara valoare sa le urmeze calea cand reprezentantii celor 2,2 le arata prin manipularea puterii ca este mult mai usor sa ramana in haita de 2,2.

Adica veniti sa imi spuneti ca poti convinge pe cineva sa te sprijine in reforma, cand nu ii poti promite decat " sange, lacrimi si sudoare" inainte de succes, in fata unuia care ii satisface necesitatile imediate cu conditia vinderii votului?
Daca e asa, ma tem ca am esuat pe un forum care promoveaza idealismul si naivitatea in fata cinsimului asocierii de haita si arogantei sistemelor clientelare.

Corneliu M. Craciunescu

Back to top
« Last Edit: Aug 14th, 2007 at 7:29am by craciunm15 »  
 
IP Logged
 
craciunm15
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 3042
Re: Are Romania Ministru pentru Educatie?
Reply #49 - Aug 14th, 2007 at 7:39am
 
Am copiat mai jos proiectul legii de "desfiintare" a invatamatului superior.

Daca acum avem Mastere in "Protectia Muncii" si studenti la zi care lucreaza zilnic ca directori la 200 km de sala de clasa si laborator, care aduc insa contracte sefilor de catedra, ce credeti ca va mai urma? Politicieni profesori universitari care sa incerce sa rastoarne secretari de stat sau rectori penali mentinuti in functie prin votul unanim al senatului, sau profesori universitari prinsi de televiziune cu pantalonii pe vine, carora li se gasesc scuze? Pai astea le-am avut acum, cu controlul ministerului, ce o sa urmeze?

Dar hai sa fim naivi si sa consideram ca granturile pentru universitati se vor acorda cinstit (cum altfel?), ca nu vor fi finantari politice (in Romania - niciodata), ca amantele nu vor sustine doctorate cu usile inchise, ca promovarile vor fi cinstite (ca la matematica in Bucuresti unde cel mai valoros a pierdut) s.a.md.

Un pas mic pentru unii (din Consiliul Rectorilor eventual), un pas mare pentru Romania... INAPOI.

Corneliu M. Craciunescu


                                               Proiect
                                                               03.07.  2007

Proiect
                                                               03.07.  2007

LEGEA ÎNVATAMÂNTULUI SUPERIOR

Partea I: Organizarea învatamântului superior

Capitolul 1:      Principii si responsabilitati

Art. 1.       (1) Învatamântul superior este organizat în universitati publice sau private care au caracter non-profit, sunt apolitice si promoveaza învatamântul si cercetarea ca bunuri publice.
    (2) Universitatea are ca misiune crearea, transmiterea si valorificarea cunoasterii. În acest sens, ea promoveaza învatarea, predarea, cercetarea si creatia, în domeniile stiintelor, tehnologiilor, artelor si sportului, si contribuie la dezvoltarea cunoasterii si culturii umane astfel încât sa asigure dezvoltarea personala a beneficiarului, bunastarea societatii si a comunitatilor. 

(3)       În domeniul învatamântului, universitatea confera calificari competitive pe piata muncii.

(4)       Misiunea asumata de universitate este predominant orientata spre cercetare sau creatie, predominant spre predare sau în mod echilibrat spre ambele. Conducerea, finantarea, functionarea si evaluarea calitatii activitatilor dintr-o universitate sunt în mod corespunzator adaptate misiunii asumate.            

(5) Pentru a raspunde cerintelor multiple ale persoanelor, comunitatilor si societatii, în termenii organizarii, conducerii si functionarii eficiente, universitatile sunt autonome si sunt responsabile de managementul propriu.
(6) Membrii comunitatii universitare sunt:  studentii, personalul didactic, personalul de cercetare, personalul auxiliar si personalul administrativ. 

(7) În realizarea misiunii asumate, universitatea se orienteaza dupa urmatoarele principii:

a)      asigura libertatea academica în cercetarea stiintifica, în creatia artistica, în predarea cursurilor si în studiu si învatare;

b)      asigura participarea studentilor la elaborarea si luarea deciziilor care privesc asigurarea calitatii predarii si învatarii, organizarea studiilor si conditiile vietii universitare;

c)      promoveaza valorile etice si politice ale societatii democratice;

d)      se integreaza în spatiul european al învatamântului superior si în spatiul european al cercetarii;

e)      promoveaza mobilitatea nationala si internationala a membrilor comunitatii universitare;

f)      respecta egalitatea de sanse si oportunitati în învatare si cercetare, fara nicio discriminare;
 
      (  Conducerea, finantarea, functionarea si evaluarea calitatii activitatilor dintr-o universitate sunt în mod corespunzator adaptate  misiunii pe care o are.

Art. (2).       Institutiile de învatamânt superior, în realizarea misiunii lor asigura:

a)      o calitate cât mai buna a predarii si învatarii;
b)      productia de cunoastere, tehnologii sau creatii artistice care contribuie la dezvoltarea personala a studentilor si la bunastarea societatilor si comunitatilor;
c)      un învatamânt superior bazat pe cercetare stiintifica sau, respectiv, pe creatie artistica si performanta sportiva;
d)      formarea studentilor în calificari universitare care corespund unor cariere profesionale specifice economiei bazate pe cunoastere si societatii bazate pe principii si practici democratice;
e)      extinderea oportunitatilor pentru formarea si dezvoltarea tinerilor universitari;
f)      conditii adecvate de educatie continua pentru cei interesati;
g)      cooperarea nationala si internationala în domeniul cercetarii si al învatamântului superior de calitate;
h)      transferul cognitiv si tehnologic care contribuie la dezvoltarea sociala, economica si culturala a comunitatilor si regiunilor;
i)      respectarea drepturilor de proprietate intelectuala;
j)      dezvoltarea unor relatii cât mai strânse cu absolventii;
k)      transparenta managementului institutional prin publicarea de informatii privitoare la modul de realizare a principiilor si valorilor mentionate în acest articol.
Art.3. (1) Universitatile beneficiaza de autonomie expresie a libertatii intelectuale la nivelul comunitatii universitate si a naturii creative a proceselor de educatie, cercetare si creatie artistica ca valori supreme.
          (2) Autonomia universitara presupune libertatea academica, buna gestionare a propriilor activitati si inviolabilitatea teritoriului universitatii.
          (3) Autonomia universitara se exercita în conditii de deplina responsabilitate si în conformitate cu legislatia în vigoare.
           (4) Libertatea academica se manifesta prin libertatea desfasurarii activitatilor de predare, libertatea de efectuare a investigatiilor stiintifice, libertatea de a obtine performante în domeniul creatiei stiintifice si artistice si libertatea în ce priveste procesele de învatare.
            (5) Pentru garantarea autonomiei universitare universitatile vor dispune de Carta universitara care trebuie sa se refere, în mod expres la:
a)      modalitatile de desemnare si mandatele tuturor structurilor si organismelor de conducere ale universitatii în conformitate cu legislatiaîn vigoare;
b)      stabilirea independenta a personalului didactic, stiintific si administrativ, a conditiilor de acces si desfasurare a programelor de formare autorizate sau acreditate oferite de universitate;
c)      conditiile de desfasurare a concursurilor de selectare a personalului didactic si de cercetare;
d)  modul în care se reglementeaza protectia resurselor universitatii.
e)      dreptul de a constitui fonduri proprii si stabilirea in mod independent a destinatiei acestora si a conditiilor  în care sunt utilizate;
f)      dreptul de a încheia contracte cu institutiile publice si cu alti actori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentala si aplicativa sau a cresterii nivelului de calificare a specialistilor cu studii universitare;
g)      conditiile în care universitatea se poate asocia cu alte universitati sau alte organizatii pentru îndeplinirea misiunii sale;
h)      dreptul de a construi, poseda si folosi elementele aferente bazei materiale a universitatii, necesare educatiei si cercetarii stiintifice precum;
i)      modalitatile în care se deruleaza actiunile de cooperare internationala a universitatii, încheierea de contracte si participarea la organizatiile europene si internationale;
Art. 4. Autonomia universitara nu poate fi afectata, în nici-un fel,  prin:
a)      implicarea altor organisme sau institutii cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege;
b)      accesul sau stationarea unor servicii de securitate a statului fara consimtamântul conducerii universitatii cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege;
c)      crearea si functionarea unor organizatii politice sau religioase în universitate;
d)      desfasurarea unor activitati  care afecteaza drepturile constitutionale ale membrilor comunitatii universitare;
Art.5. (1) Organismul care exprima interesele comune ale unversitatilor în raport cu organismele statului si urmareste garantarea autonomiei universitare este Consiliul rectorilor.
           (2) Consiliul rectorilor are în atributiile sale:
-     face propuneri si emite opinii cu privire la problemele referitoare la învatamântul superior, cercetarea stiintifica si creatia artistica universitara;
-     exprima opinii cu privire la fondurile publice  alocate învatamântului superior si cercetarii stiintifice universitare;
-     se pronunta în legatura cu proiectele de acte normative privind domeniile de specializare, calificarile oferite de catre universitati, asigurarea calitatii în învatamântul superior;
-     alte atributii stabilite prin statutul propriu.
                 
Capitolul 2 Statul juridic al universitatilor
Art. 6.       (1) universitatile, publice sau private, au personalitate juridica si sunt persoane juridice de interes national.
                (2) libertatea academica si autonomia universitara sunt garantate de catre stat .
                 (3) universitatea este responsabila în mod public pentru propriile activitati.
                 (4) universitatile publice sau private au patrimoniu propriu si îl gestioneaza conform legii. Dupa adoptarea prezentei legi, universitatile publice devin proprietare de drept ale propriului patrimoniu.
           (5) Fiecare universiatate functioneaza pe baza unei Carte universitare, document public, adoptat  catre Senatul universitatii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Carta reflecta optiunile comunitatii din institutia de învatamânt superior si este facuta cunoscuta prin publicare, în termen de 3 luni de la data intrarii în vigoare a acestei legi..

     (6) Toate institutiile  de învatamânt superior acreditate din sistemul national de învatamânt, precum si cele care sunt autorizate sa functioneze provizoriu se supun prevederilor prezentei legi.
     (7) Universitatile publice sau private raspund în mod direct  fata de autoritatea publica în privinta respectarii prevederilor legale în vigoare, a politicilor educationale si ale cartei institutionale proprii, precum si în privinta gestionarii eficiente a fondurilor, în folosul predarii, învatarii si cercetarii, indiferent de provenienta acestora.
     (  Institutiile de învatamânt superior pot înfiinta singure sau prin asociere  societati comerciale, fundatii sau asociatii, care sa contribuie la cresterea performantelor institutiei respective în realizarea propriei misiuni si sa nu influenteze negativ în nici un fel tematica cercetarii si calitatea predarii sau a învatarii.
(9) La fiecare trei ani,  Ministrul educatiei si cercetarii va prezenta Parlamentului un raport. Acest Raport se bazeaza pe rapoartele de performanta ale institutiilor de învatamânt superior, privind starea sistemului national de învatamânt superior si strategia viitoare de dezvoltare a acestuia în context european si global. Un astfel de raport trebuie sa se refera la toate aspectele care privesc îndeplinirea misiunii institutiei de învatamânt superior,  la starea finantarii învatamântului superior, starea calitatii predarii si cercetarii, calitatea învatarii si vietii studentilor, încadrarea cu personal de predare si cercetare cu referire speciala la tinerii universitari.

Capitolul 3:       Structurile componente ale sistemului national de învatamânt superior si organizarea lor
     Art. 7. (1) Sistemul national de învatamânt superior cuprinde toate universitatile acreditate, publice sau private. O institutie de învatamânt superior autorizata sa functioneze provizoriu, conform prevederilor legale în vigoare, devine parte a sistemului national de învatamânt superior numai dupa acreditare.      
(2) Sistemul national de învatamânt superior este parte componenta a Ariei Europene a Învatamântului Superior si participa, prin reprezentantii sai, la elaborarea  si aplicarea politicilor specifice, precum si la initierea si dezvoltarea de programe comune de studii cu institutii europene similare de învatamânt superior. Certificatele si diplomele conferite în programele comune de studii sunt recunoscute national.
(3) O institutie de învatamânt superior poate utiliza în titulatura sa termenul de universitate sau oricare alt termen echivalent cu acesta numai dupa conferirea statutului de acreditare. Titlul ce poate fi utilizat înainte de acreditare este de institutie de învatamânt superior.
(4) O universitate acreditata care nu mai îndeplineste cerintele minime ale standardelor de calitate, în baza evaluarii obiective efectuate de catre o agentie autorizata de lege,  îsi pierde statutul de acreditare si îsi înceteaza functionarea. Studentii de la aceasta institutie sunt transferati la alte universitati acreditate pe baza unui acord de transfer  si în temeiul unui ordin emis de ministrul educatiei si cercetarii în acest sens.
(5) Universitatile, publice sau private, pot participa la constituirea de consortii pe baza unui contract de parteneriat încheiat în forma autentica. La constituirea unui consortiu pot participa si unitati de cercetare-dezvoltare publice sau private.
(6) Consortiul constituit pe baza unui contract de parteneriat între universitati sau între acestea si institute de cercetare-dezvoltare este de drept persoana juridica de utilitate publica.
(7) Contractul de parteneriat, ca act constitutiv al consortiului, stabileste obiectivele parteneriatului, domeniile de activitate si cooperare, organele de conducere si drepturile de proprietate, conform legislatiei în vigoare.
         Art. 8 (1) Universitatile pot avea în structura facultati, departamente, catedre pentru organizarea predarii si cercetarii; institute, centre sau laboratoare pentru organizarea cercetarii; unitati de proiectare, centre de consultanta, clinici universitare, centre pentru formarea continua a resurselor umane, unitati de microproductie si prestari servicii, parcuri stiintifice sau tehnologice, statiuni experimentale sau alte entitati pentru activitati de transfer cognitiv si tehnologic, precum si alte structuri, care pot functiona pe baza unor statute proprii aprobate de senatul universitar.
(2)      În structura universitatilor pot functiona servicii tehnico - administrative.
(3)      Universitatea poate înfiinta, pe perioada determinata si pe proiecte, unitati de cercetare disciplinara sau interdisciplinara, ca unitati distincte de venituri si cheltuieli, având autonomie si statute proprii, aprobate de senat.
   Art.6 (1) Facultatea este unitatea componenta a universitatii care elaboreaza si gestioneaza programele  de studiu. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiintelor, artelor sau sportului.
(2)      Programele de studiu dintr-o facultate se supun cerintelor de asigurare a calitatii si acreditare conform legislatiei în vigoare si indicatorilor de performanta asumati de universitate.
(3)      Facultatea se înfiinteaza, se divizeaza, se comaseaza sau se desfiinteaza prin hotarâre a senatului universitar. 
     Art.9. (1) Departamentul este unitatea academica functionala care asigura producerea, transmiterea si valorificarea cunoasterii dintr-un domeniu sau mai multe de specialitate. Un departament functioneaza într-o facultate sau la nivelul universitatii.
(2)      Departamentul se înfiinteaza, se divizeaza, se comaseaza sau se desfiinteaza prin hotarâre a Senatului universitar.
(3)      Departamentul trebuie sa asigure:
a)      oferte de predare flexibile si concordante cu cerintele programelor de studiu si ale calificarilor academice si profesionale dintr-o facultate sau mai multe din aceeasi universitate;
b)      îndrumarea studentilor pentru a obtine performante cât mai bune în învatare si în viitoarea cariera profesionala;
c)      realizarea de cercetari performante în domeniul de specializare;
d)      transferuri cognitive si tehnologice pentru formare continua si pentru dezvoltarea comunitara si regionala.

(4)      Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care functioneaza ca unitati de venituri si cheltuieli în cadrul universitatii.
(5)      Catedra este o unitate componenta a unui departament sau a unei facultati, fiind specializata într-o disciplina sau având un profil interdisciplinar. 
(6)      Facultatile, departamentele sau catedrele functioneaza pe baza unor statute proprii, aprobate de Senatele universitare, cu respectarea Cartei universitare si a legislatiei în vigoare.

           Capitolul 4:      Comunitatea universitara
Art. 10.       (1) Membrii comunitatii universitare sunt: studentii, personalul didactic, personalul de cercetare, personalul auxiliar si personalul administrativ. 
     (2) Membrii comunitatii universitare stabilesc relatii de colaborare pentru realizarea misiunii universitatii si pentru promovarea identitatii si prestigiului acesteia.
    (3) În Carta universitatii sunt specificate în mod expres principiile si metodele de management al personalului didactic si de cercetare si al personalului auxiliar si administrativ.
     (3) Membrii comunitatii universitare îsi pot constitui propriile asociatii care se autoadministreaza în conformitate cu prevederile legale în vigoare.            
           (5) Pentru managementul activitatii profesionale a studentilor în institutia de învatamânt superior se constituie un registru matricol unic care este integrat în registrul matricol national al studentilor din România. Gestiunea registrului matricol institutional  se face pe baza normelor prevazute în Carta universitatii si în concordanta cu ordinele ministrului educatiei si cercetarii.

Art. 11.      (1) Functiile didactice din institutiile de învatamânt superior sunt: asistent universitar, lector universitar/sef de lucrari, conferentiar universitar, profesor universitar .
                ( 2) Functiile de cercetare din învatamântul superior sunt: asistent de cercetare, cercetator stiintific gradul II si cercetator stiintific gradul I.
             (3) Functiile didactice si de cercetare se ocupa prin concurs. Universitatile pot angaja pe perioada determinata, cu statut de asociat, personal didactic si personal de cercetare, daca persoanele angajate îndeplinesc conditiile de studii si calificare corespunzatoare functiei respective.
(4)      Doctoranzii cu frecventa pot fi asistenti universitari sau asistenti de cercetare ai universitatii unde sunt doctoranzi.

(5)      Profesorii universitari care au atins vârsta legala de pensionare, respectiv 65 ani, pot continua, potrivit legii, unele activitati didactice si stiintifice, ca profesori universitari emeriti. Acestia sunt atestati în aceasta functie de catre senatele universitare în conformitate cu prevederile cartei universitare.            
Art.12.      (1) Angajarea pe o functie didactica sau pe o functie de cercetare se face, dupa adoptarea acestei legi, pe perioada determinata sau pe perioada nedeterminata.
           (2) Contractul de angajare pe perioada determinata cu membri ai personalului didactic si de cercetare poate fi prelungit, în functie de rezultatele profesionale personale, evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul institutiei de învatamânt superior, precum si în functie de nevoile de angajare ale institutiei de învatamânt superior si de resursele financiare ale institutiei, în conformitate cu prevederile legislative în vigoare.
           (3) Angajarea pe perioada nedeterminata se poate realiza numai prin concurs organizat de catre institutia de învatamânt superior, pentru functia didactica care corespunde postului didactic vacant.
           (4) Personalul didactic asociat poate fi angajat si cu contract de munca pe perioada determinata, în functie de resursele financiare disponibile.
           (5) Personalul din unitatile de cercetare si din unitatile care functioneaza ca unitati distincte de venituri si cheltuieli, asociate institutiei de învatamânt superior, este angajat cu contract de munca pe perioada determinata sau nedeterminata în functie de performantele în cercetare sau în activitatile specifice si de resursele financiare disponibile.
           (6) Personalul auxiliar si personalul administrativ din institutia de învatamânt superior este angajat de aceasta conform legislatiei în vigoare.
           (7) Persoana care a ocupat prin concurs un post didactic într-o institutie de învatamânt superior poate sa exercite o functie publica, respectiv: deputat, senator , membru  al Guvernului, îndeplinirea unor functii de specialitate în aparatul Parlamentului, al Presedintiei, al Guvernului, prefect, subprefect, presedinte sau vicepresedinte de consiliu judetean, primar sau viceprimar, functie de îndrumare si control din sistemul de învatamânt, cultura, tineret si sport, fara aprobarea conducerii respectivei institutii, cu obligatia informarii acesteia. Pe perioada exercitarii functiei publice, persoana poate continua sa îndeplineasca sarcini didactice si de cercetare minime si sa fie remunerata corespunzator sau poate solicita întreruperea îndeplinirii acestora pe o perioada determinata si are dreptul la postului didactic. Pe perioada exercitarii functiei publice, persoana nu poate ocupa functii de conducere în institutia de învatamânt superior unde are postul didactic.
           (  Prevederile alin. (7) se aplica si personalului didactic trimis în strainatate cu misiuni de stat, celor care lucreaza în organisme internationale, precum si însotitorilor acestora, daca sunt cadre didactice titulare.
           (9) Personalul didactic titular, angajat pe o perioada determinata sau nedeterminata si solicitat în strainatate pentru predare, cercetare, activitate artistica sau sportiva, pe baza de contract, ca urmare a unor acorduri, conventii guvernamentale interuniversitare sau între institutii, ori trimis pentru specializare, are dreptul la rezervarea postului pentru perioada respectiva.
Art. 13.      (1) Posturile didactice si de cercetare din institutiile de învatamânt superior se ocupa prin concurs, organizat de institutiile de învatamânt superior,  în conformitate cu prevederile legale.
           (2) La concurs se pot înscrie cetateni români sau straini. Dintre criteriile de acceptare a înscrierii la concurs sau de evaluare a candidatilor sunt excluse cele care se refera la  vechime pe un post, precum si cele care se refera la sex, etnie, apartenenta politica sau religioasa.
     (3) Senatul  institutiei de învatamânt superior aproba comisia de concurs pentru fiecare post vacant scos la concurs. Comisia este formata din cinci membri, dintre care cel putin doi sunt din afara institutiei de învatamânt superior, din tara sau strainatate. Functia didactica a membrilor comisiei de concurs trebuie sa fie cel putin echivalenta cu functia didactica scoasa la concurs. Pot fi membri în comisiile de concurs persoanele care nu se afla în conflict de interese. Pentru aceasta, fiecare membru al comisiei completeaza o declaratie pe proprie raspundere, prin care precizeaza ca nu are sot/sotie, ruda sau afin pâna la gradul al patrulea inclusiv dintre candidatii care participa la concursul pentru ocuparea functiei didactice si îsi asuma responsabilitatea pentru cele declarate.
           (4) Rezultatele concursurilor  de ocupare a posturilor didactice si  de cercetare sunt validate de senatul institutiilor de învatamânt superior. Confirmarea titlurilor didactice si de cercetare se face de catre rector, prin decizie.
Art. 14.      La concursul pentru postul de asistent universitar se pot înscrie acele persoane care au minimum diploma de master sau echivalent. Doctoranzii cu frecventa finantati de la buget pot fi asistenti universitari sau asistenti de cercetare ai institutiei unde sunt doctoranzi.            
Art. 15.      La concursul pentru posturile de lector universitar/sef de lucrari, se pot înscrie acele persoane care au diploma de doctor si au performante în cercetare si în învatamânt  si expertiza în practica domeniului. Performantele sunt probate cu documente recunoscute.            
Art. 16.       La concursul pentru postul de  conferentiar universitar sau profesor universitar se pot înscrie persoanele care au diploma de doctor si au performante confirmate la nivel national si international în cercetare, experienta si capacitati de inovare pedagogica si expertiza profesionala în domeniul postului. Performantele trebuie sa fie probate cu documente recunoscute. 
Art. 17. O persoana se poate înscrie la oricare dintre posturile didactice sau de cercetare daca întruneste cerintele profesionale si stiintifice stabilite de catre universitatea organizatoare.
Art. 18.       (1) În cadrul reglementarilor privind asigurarea calitatii programelor de studii, inclusiv în evaluarea externa a calitatii, sunt specificate standarde si indicatori de performanta referitoare la calitatea personalului didactic.
           (2) Rezultatele si performantele activitatilor didactice si de cercetare ale personalului didactic si de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate periodic, la intervale de maximum trei ani. Aceasta evaluare se face pe baza unor criterii si standarde si în conformitate cu o metodologie aprobata si aplicata de Senatul universitatii. 
           (3) Personalului didactic si de cercetare este evaluat, în functie de  îndeplinirea misiunii corespunzatoare criteriilor si standardelor de performanta impuse de institutia de învatamânt superior.
Art. 19.      (1) În atributiile personalului didactic si de cercetare din învatamântul superior intra:
a)      activitati didactice de predare, de seminarizare si lucrari de laborator, de instruire practica si de evaluare, conform planurilor de învatamânt si programelor analitice;
b)      activitati de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica, de proiectare si creatie artistica, dupa caz;
c)      activitati de pregatire stiintifica si metodica, alte activitati în interesul învatamântului si cercetarii;
d)      activitati de promovare la nivel national si international a valorilor profesionale, culturale si stiintifice ale universitatii;
e)      activitati de management si administratie universitara.
           (2) Activitatile mentionate în alin. (1) sunt particularizate  prin fisa postului, în conformitate cu legislatia în vigoare si cu Carta universitara, la nivelul fiecarei componente a institutiei de învatamânt superior.
           (3) Alocarea numarului saptamânal de ore pe activitati concrete se realizeaza pe baza negocierii dintre persoana care urmeaza sa le îndeplineasca si conducerea facultatii sau a departamentului, tinând cont de necesitatile realizarii unor performante cât mai înalte în asigurarea calitatii activitatilor didactice, de cercetare si pe baza criteriilor de eficienta financiara.
     (4) În cazul în care nu se obtine un acord în procesul de negociere decizia apartine conducerii institutiei de învatamânt superior.
Art. 20.      (1) Fisele de post individualizate se încadreaza la nivel de catedra sau de departament în statul de functii al catedrei, respectiv al departamentului.
           (2) Statul de functii al catedrei, respectiv al departamentului, se întocmeste pentru fiecare an universitar si include posturile didactice si de cercetare ocupate sau vacante în ordine ierarhica.
           (3) Conducerea universitatii aproba statele de functii înainte de începerea anului universitar si raspunde de realizarea activitatilor specifice universitati conform cu criteriile de performanta din domeniul asigurarii calitatii si al eficientei economice.
           (4) Activitatile ce corespund posturilor vacante sau rezervate din statul de functii sunt îndeplinite conform legii de personal asociat.
           (5) Rezervarea posturilor didactice si de cercetare si întreruperea activitatii pe perioade determinate se aproba de catre conducerea institutiei de învatamânt superior în conformitate cu legislatia specifica în vigoare.
Art. 21.      (1) Salarizarea din fonduri publice a personalului didactic si de cercetare si a celorlalte categorii de personal se face în conformitate cu prevederile legislatiei privind salarizarea în sectorul public.
            (2) Salarizarea din alte surse ale institutiei de învatamânt superior a personalului didactic si de cercetare si a celorlalte categorii de personal se decide în baza autonomiei universitare în conformitate cu legislatia specifica în vigoare.
Art.22. Personalul didactic si de cercetare are drepturi si îndatoriri care decurg din Carta universitara, precum si din legslatia privind statutul personalului didactic din învatamânt.
Art.23. Protectia drepturilor salariatilor precum si a drepturilor de proprietate intelectuala asupra creatiei stiintifice, culturale sau artistice este garantata si se asigura în conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legislatia specifica în vigoare.
Art.24. (1) Personalul didactic si de cercetare are dreptul sa faca parte din asociatii si organizatii sindicale, profesionale si culturale, nationale si internationale, precum si din organizatii politice legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.
           (2) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spatiul universitar, daca acestea nu afecteaza prestigiul învatamântului superior si demnitatea profesiei.
Art. 25.      (1) O persoana dobândeste statutul de student si de membru al unei comunitati universitare în urma admiterii si înmatricularii sale într-o universitate.            
                 (2) Un student poate obtine o singura data finantare de la buget pentru obtinerea unei calificari universitare de tipul licentei, masterului sau doctoratului. 
Art. 26.      (1) Pentru admiterea ca student într-un program de studii universitare de licenta este obligatorie diploma de bacalaureat sau o diploma recunoscuta oficial ca echivalenta cu aceasta.
           (2)  Pentru admiterea ca student într-un program de studii universitare de masterat este obligatorie diploma de licenta sau o diploma echivalenta cu aceasta.
           (3)  Pentru admiterea într-un program de studii universitare de doctorat este obligatorie o diploma de master sau o diploma echivalenta cu aceasta.          
(4)       Universitatea poate admite si înmatricula într-un program de studii acel numar de studenti pentru care sunt îndeplinite cerintele privind asigurarea calitatii profesionale, stiintifice si logistice în învatamânt. Capacitatea de scolarizare este facuta publica de catre rectorul institutiei de învatamânt superior prin declaratie pe proprie raspundere. 
(5)      Universitatea poate organiza admiterea într-un program de studii conform unei metodologii proprii anuntate pe parcursul primului semestru al fiecarui an universitar.
(6)       În urma admiterii într-un program de studii, între student si universitate se încheie un contract în care se specifica drepturile si obligatiile partilor.
Art. 27.       (1) Pentru managementul activitatii profesionale a studentilor, la nivelul  universitatii se constituie un registru matricol unic care este integrat în registrul matricol national al studentilor din România. 
Dupa înmatriculare, fiecarui student i se atribuie un numar matricol unic din Registrul national cuprinzând numerele matricole, pe care acesta îl pastreaza pâna la finalizarea integrala a fiecarui program de studiu urmat. 
               (2) Dupa înmatriculare, fiecarui student i se atribuie un numar matricol unic, din Registrul national cuprinzând numerele matricole, care este pastrat pâna la finalizarea integrala a fiecarui program de studiu urmat sau pâna la încheierea relatiei contractuale cu universitatea.
                (3) Gestiunea studentilor si a activitatilor educationale se face prin intermediul unor sisteme informatizate integrate care sa asigure accesul studentilor la informatii de interes academic personal si la cele publice.
                (4) Registrul matricol national, registrele matricole ale universitatilor si sistemele informatice aferente se vor elabora în termen de un an de la adoptarea prezentei legi.
Art. 28.      (1) Studentii au dreptul si libertatea de a studia. Acestea se asigura prin:
a)      utilizarea tuturor facilitatilor didactice si de cercetare relevante programului de studiu;
b)       libera alegere a traseelor curriculare, a disciplinelor si a cadrelor didactice care predau acelasi curs, cu respectarea reglementarilor institutiei de învatamânt superior privitoare la creditele transferabile;
c)      propunerea în mod independent sau alegerea dintre ofertele prezentate a temei tezei de licenta, de master sau de doctorat;
d)      examinarea printr-o metoda alternativa atunci când sufera de o dizabilitate permanenta care face imposibila prezentarea cunostintelor învatate în maniera prescrisa iar metoda alternativa identificata nu limiteaza continutul sau standardele examinarii;
e)      obtinerea diplomei de studii atunci când si-au îndeplinit toate obligatiile prevazute în programul de studiu;
f)      formularea  de opinii si evaluari cu privire la calitatea activitatilor didactice si de cercetare;
g)      semnalarea catre comisiei de etica a universitatii a tuturor actiunilor care încalca principiile eticii universitare si normele de conduita specifice comunitatii universitare.
     (2) Studentii au obligatia sa respecte prevederile Cartei universitare si a regulamentelor privind activitatea profesionala, stiintifica si de conduita morala.      

Capitolul 5:      Programele de studii universitare

           Art. 29. (1) Universitatile au obligatia sa stabileasca o structura a anului universitar care faciliteaza organizarea activitatilor didactice si învatarea individuala a studentilor pentru obtinerea în mod succesiv si progresiv a numarului minim de credite pentru fiecare program de studii.
           (2) Proiectarea, organizarea si desfasurarea activitatilor educationale, precum si normarea cadrelor didactice se fac tinând cont de structura anului universitar si de tipurile de activitati programate în perioadele corespunzatoare.
             (3) Senatul fiecarei institutii de învatamânt superior aproba Regulamentul privind activitatea profesionala a studentilor precum si calendarul activitatilor educationale specifice celor semestrelor academice de studiu. 
Art. 30.      (1) Programele de studii universitare sunt organizate în trei cicluri: studii universitare de licenta, studii universitare de masterat, studii universitare de doctorat.
                (2) Proiectarea curriculara în universitati se realizeaza prin organizarea si structurarea programelor de studii compatibilizate cu cadrul european al calificarilor si cu cadrul national al calificarilor.      
          (3)  Programul de studii universitare reprezinta un set de unitati curriculare de predare, învatare, cercetare, aplicatii practice si evaluare, astfel organizate si planificate încât sa conduca la obtinerea unei calificari universitare certificate de diploma de studii si de suplimentul de diploma. Programul de studii se particularizeaza prin setul de rezultate ale învatarii ce trebuie realizate pentru a obtine un numar specific de credite.   
Art. 31. (1) Programul de studii universitare pentru ciclul de licenta ofera instruire academica sau artistica, respectiv sportiva, preliminara care califica studentii pentru ocupatii ce solicita aplicarea cunoasterii si a abilitatilor profesionale. Finalizarea unui astfel de program de studii universitare se atesta prin conferirea diplomei de licenta, mentionându-se si domeniul de studii.
           (2) Programul de studii universitare pentru ciclul de master completeaza sau aprofundeaza instruirea academica sau artistica, respectiv sportiva, realizata la nivelul licentei, punând accentul pe specializarea stiintifica sau profesionala si pe asimilarea unor abilitati de cercetare. Finalizarea unui astfel de program de studii universitare se atesta prin conferirea diplomei de master, mentionându-se si domeniul de specializare.            
           (3) Programul de studii universitare pentru doctorat dezvolta capacitatile studentilor de a întreprinde în mod independent si creator proiecte academice si de cercetare, de dezvoltare a cunoasterii si tehnologie prin cercetare. Finalizarea unui astfel de program de studii universitare se atesta prin conferirea  diplomei de doctor, mentionându-se si domeniul de specialitate.
                (4) Diploma de licenta si diploma de master sunt însotite obligatoriu de un supliment de diploma elaborat în conformitate cu cerintele nationale si europene în vigoare.
                 (5) Diplomele aferente ciclurilor de studii universitare si suplimentele de diploma sunt documente oficiale a caror falsificare este considerata infractiune si se pedepseste conform legii.
                 (6) Ministerul si universitatile au obligatia de a tine evidenta tuturor actelor de studii emise pe baza unor regulamente proprii adoptate în termen de 6 luni de la adoptarea prezentei legi.
                   (7) Domeniile de studiu si alte cerinte normative privind proiectarea curriculara a programelor de studii universitare de licenta, master sau doctorat sunt aprobate, prin hotarâre de Guvern, cu cel putin sase luni înainte de începerea anului universitar.
                   (  Universitatile pot organiza numai programe de studii pentru care au obtinut acreditarea sau autorizarea de functionare provizorie si pentru care mentin standardele legale privitoare la  asigurarea calitatii în învatamântul superior.      
Art. 32.      (1) Programele de studii universitare sunt organizate cu frecventa sau la distanta, cu acelasi numar de credite si conduc la diplome universitare echivalente academic.
           (2) Universitatile pot oferi programe de studii pentru educatie continua si  activitati de cercetare de tip postdoctoral.

Art. 33.      Prin programele de studii universitare se planifica si se organizeaza volumul de munca specific activitatilor de predare, învatare, aplicare practica si evaluare în termenii creditelor de studii. 
Art. 34. (1) Sistemul creditelor de studii este un sistem de gestiune a programelor de studii si a traseelor individualizate de pregatire, asigurând o corecta dimensionare a volumului de munca a studentilor si o planificare explicita si realista a obiectivelor instruirii.
              (2) Sistemul de acumulare si transfer al creditelor de studii se organizeaza ca sistem national si trebuie sa fie compatibil cu Sistemul European al Creditelor Transferabile.
         (3)  Ministerul va elabora un ghid de aplicare a sistemului national al creditelor de studii care cuprinde definitiile, conventiile si instrumentele sistemului.
               (4) Universitatile au obligatia sa elaboreze regulamente proprii pentru implementarea sistemului de credite transferabile accentuând transferabilitatea creditelor intra-domeniu si extra-domeniu.
(5) Universitatile pot dezvolta programe de studii cu o conceptie modularizata care sa permita accesul studentilor la nivele diferite de calificare si certificare profesionala.
Art.35.      (1). Universitatile descriu în mod distinct în regulamentele institutionale proprii:
(a). Proiectarea curriculara pe baza sistemului de credite 
(b). Reguli de alocare a creditelor de studiu
(c). Regulile proprii de gestiune a scolaritatii care se bazeaza pe sistemul de credite.
(d). Fisele curriculare ale programelor de studii si ale disciplinelor

(2). Procedura de alocare a creditelor de studii se fundamenteaza pe analiza si valorizarea urmatoarelor tipuri de activitati academice care devin indicatori pentru cuantificarea cantitatii de munca intelectuala a unui student la o disciplina de studiu: participarea la activitati educationale de curs, seminar, lucrari practice sau lucrari de laborator, studiul notelor de curs, studiul dupa manual sau suport de curs, studiul bibliografiei minimale indicate, documentare suplimentara in biblioteca, activitate specifica de pregatire pentru seminar sau laborator, realizare de teme, eseuri, referate, traduceri, proiecte, activitati de practica profesionala si realizarea de rapoarte, pregatire lucrari de control, pregatirea de prezentari orale, pregatirea examinarilor finale, consultatii, documentare de teren, documentare pe internet si altele similare.

(3). Unitatea de masura a intervalelor academice de studiu este semestrul. Cantitatea de munca intelectuala individuala a unui student, corespunzatoare unui semestru corespunde cu 30 de credite de studiu. 
(4) Programele de studii universitare aferente ciclului de studii universitare de licenta solicita un volum de munca individuala echivalenta cu 180-240 de credite obligatorii
(5) Programele de studii universitare aferente ciclului de studii universitare de masterat solicita un volum de munca individuala de minimum 60 si maximum 120 de credite obligatorii.
(6) Numarul de credite de studii aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabileste de fiecare universitate în functie de domeniul stiintific, cultural sau artistic.
(7) Durata totala cumulata a ciclului de studii universitare de licenta si de masterat corespunde obtinerii a cel putin 300 de credite de studiu transferabile.
           ( . Pentru profesiile reglementate în Uniunea Europeana prin norme speciale privind conditiile de studiu, se aplica reglementarile legale în vigoare.      
                    (9)  Fiecare ciclu de studii este delimitat de celelalte prin proceduri distincte de admitere, de absovire, de certificare si de nivel de calificare. 
     
Art. 36.      (1) Documentele curriculare în care este prezentat un program de studii sunt curricula si fisele curiculare.
               (2)  Curricula unui program de studii include:
a)      calificarea la care conduce programul respectiv de studii;
b)      competentele conferite de programul de studii;
c)      disciplinele de învatamânt, numarul de credite alocate lor, numarul semestrial de ore de curs, de seminar, de laborator sau de proiect.
d)      succesiunea disciplinelor si a formelor de evaluare pe parcursul studiilor;examenului de finalizare a unui program de studii;                  
           (3) Constructia curriculei trebuie sa respecte statutul stiintific al domeniului în ceea ce priveste componenta teoretica si cea practic – aplicativa pentru respectivul program de studiu si sa o valorizeze pe aceasta din urma în mod corespunzator.
           (5) In raport cu calificarea conferita de programul de studii, disciplinele din curricula pot fi obligatorii, optionale sau facultative.      
           (10) Programul de studii universitare se finalizeaza, dupa caz, cu lucrare de licenta, disertatie de master sau teza de doctorat.                   
Art. 37.      (1) Fiecarei discipline incluse în curricula îi corespunde o fisa curriculara.
               (2) Curricula este aprobata de Senatul universitatii.
               (3) Universitatile au obligatia sa ofere servicii de informare, consiliere si orientare profesionala a studentilor.            
Art. 38.      (1) Rezultatele procesului de învatare sunt apreciate cu note întregi de la 10 la 1, nota minima de promovare fiind 5 si certificând dobândirea competentelor minime aferente unei discipline.            
           (2) Lucrarile de licenta si de master sunt evaluate cu note de la 10 la 1, nota minima de promovare fiind 5.
           (3) Organizarea studiilor de doctorat si evaluarea tezelor de doctorat se realizeaza conform unei metodologii adoptate prin Hotarâre de Guvern, la propunerea Ministerului Educatiei si Cercetarii.
Art. 39.      Organizarea si desfasurarea activitatilor de evaluare a studentilor sunt în responsabilitatea universitatilor care vor adopta metodologii specifice în acest sens.             
Art. 40.      Regimul actelor de studii in România se aproba prin Hotarâre de Guvern. 
Art. 41         (1) Universitatile elibereaza acte de studii specifice fiecarui ciclu de studii si program de studii universitare absolvit.            
           (2) Rezultatele evaluarilor pe discipline de examen, de licenta sau de master sunt consemnate în Suplimentul la diploma. Universitatile sunt obligate sa elibereze, gratuit, inclusiv într-o limba de circulatie internationala, fiecarui student, suplimentul la diploma, redactat în conformitate cu regimul actelor de studii din România. 
Art.42 Activitatea de evaluare desfasurata în institutiile de învatamânt superior va fi reglementata prin proceduri specifice care vor fi supuse normelor deontologiei universitare. Eventualele încalcari ale acestora vor face obiectul analizelor la nivelul comisiilor de etica ale institutiilor de învatamânt superior.
Art. 43.      Recunoasterea perioadelor de studii efectuate în tara sau în strainatate se face în baza unei metodologii cadru elaborate  de MEdC si  a unor metodologii specifice aprobate de fiecare institutie de învatamânt superior pe baza normelor europene, ale sistemului european de transfer al creditelor de studii, ca sistem de transfer si de acumulare.            
Art. 44.      În cazul unor programe de studii organizate în comun de doua sau mai multe universitati, actele de studii vor fi eliberate în concordanta cu normele specifice, europene sau nationale si  cu prevederile acordurilor institutionale.

Art. 45.      (1) Ministerul Educatiei si Cercetarii este responsabil de formatul si structura diplomelor de studii si a suplimentelor de diploma conferite de universitatile acreditate din România.
           (2) Un registru national unic, inclusiv în forma electronica, tine evidenta diplomelor universitare emise în România, pe baza documentatiilor existente în universitatile acreditate.


           Partea a II-a:       Conducerea învatamântului superior

Capitolul I:      Conducerea institutiei de învatamânt superior

Art. 46.      (1) Fiecare institutie de învatamânt superior publica sau privata, acreditata, adopta, în mod autonom si în conformitate cu prevederile legale un statut al conducerii sale, care este parte componenta a Cartei universitare.
           (2) Statutul reglementeaza obligatoriu :
a)      regulile de alegere a organismelor de conducere ale universitatii;
b)      constituirea si functionarea administratiei specifice universitatii; 
c)      atributiile care revin organismelor de conducere si celor de administrare ale universitatii;
d)      criteriile de performanta si responsabilitati pentru actiunile de conducere si administrare;
e)      formele de implicare a studentilor în luarea deciziilor de conducere;
f)      constituirea si functionarea comisiei de etica si deontologie universitara ce are ca misiune asigurarea respectarii  regulilor privind integritatea morala si academica a membrilor comunitatii universitare, inclusiv a celor care se refera la conflictele de interese;                        
Art. 47.      (1) Conducerea universitatii este asigurata de organisme deliberative, organisme executive,   si  organisme consultative.   
                2) Organismele deliberative sunt:  Senatul universitatii, Consiliul facultatii si alte organisme stabilite conform cartei universitare;
               (3) Organismele executive sunt: Biroul executiv al universitatii, Biroul executiv al facultatii si Biroul executiv al catedrei sau departamentului.
                (4) Organismul consultativ este Consiliul consultativ la universitatii.
                (5) Universitatile pot constitui si alte structuri organizatorice ale caror atributii sunt stabilite prin Carta Universitara.      
                 (6) Organismele deliberative se aleg prin vot secret, nominal si liber exprimat.
                  (7) Organismele executive se desemneaza prin concurs organizat în baza unei metodologii adoptate de Senatul universitatii.
                  (  Componenta organismelor consultative se desemneaza în conformitate cu prevederile Cartei universitare. 
                   (9) Biroul  executiv al universitatii este condus de Rector si se compune din prorectori, cancelarul senatului universitatii si reprezentantul studentilor alesi în senatul universitatii. La lucrari pot participa si alte persoane  în conformitate cu prevederile Cartei universitare.
                    (10) Biroul executiv al facultatii este condus de Decan si se compune din prodecani, secretarul stiintific al Consiliului facultatii si reprezentantul studentilor alesi în Consiliul facultatii. La lucrari pot participa si alte persoane  în conformitate cu prevederile Cartei universitare.
     Art. 48. În exercitarea atributiilor lor, organismele de conducere ale universitatii se bazeaza pe o structura administrativa organizata conform cartei universitare si prevederilor legale în vigoare.
     Art. 49. (1) În conformitate cu prevederile cartei universitare, Rectorul elaboreaza si supune aprobarii  Senatului, structura organizatorica a universitatii. 
                (2) În stabilirea structurilor organizationale componente ale universitatii  sunt avute în vedere criteriile de performanta academica si eficienta economica. Structura organizatorica neperformanta sau ineficienta poate fi desfiintata. Criteriile de performanta academica detin prioritate în evaluarea performantelor unei structuri componente a institutiei de învatamânt superior.
                     (3) Pot fi prorectori, decani, directori de departamente, sefi de catedra numai cadrele didactice care au functia didactica de profesor universitar.
                  (4) Prorectorii sunt numiti de catre rector prin decizie iar atributiile acestora sunt stabilite în conformitate cu prevederile Cartei Universitare.
                       (5) Decanii, prodecanii, directorii departamentelor si sefii de catedre sunt selectati prin concurs organizat de institutia de Învatamânt superior si sunt numiti de catre rector prin decizie. Acestia încheie cu rectorul contracte de performanta, având în vedere planul strategic de dezvoltare a institutiei de Învatamânt superior, prevederile statutului conducerii universitatii si propunerile formulate de membrii structurilor academice respective.      
     Art. 50. Universitatile au obligatia sa publice semestrial un buletin oficial si sa faciliteze accesul membrilor comunitatii universitare si ale publicului la acesta, inclusiv pe propria pagina de web. Buletinul oficial al universitatii include în special:

a)      carta, planul strategic de dezvoltare, planul de organizare si personalul repartizat pe structurile de organizare;
b)      acordul de performanta, raportul de performanta si raportul privind gestiunea financiara a universitatii;
c)      decizii, regulamente si alte acte emise de organismele de conducere;
d)      programele de studii si documentele universitare asociate;
e)      titlurile, diplomele si certificatele universitare conferite în universitate;
f)      posturile scoase la concurs;
g)      convocari de sedinte si rezultatele deliberarilor;
h)      componenta organismelor de conducere si schimbarile intervenite;
i)      orice alte informatii de interes pentru comunitatea universitara si pentru public.            
Art. 51.      (1) Senatul este organ deliberativ al institutiei de învatamânt superior care initiaza, analizeaza si adopta politici si strategii privind conducerea academica si asigurarea calitatii predarii, învatarii si cercetarii din institutia de învatamânt superior.
           (2) Atributiile Senatului sunt urmatoarele:
a)      garanteaza libertatea academica si autonomia universitara.
b)      aproba, aplica si, atunci când este cazul, modifica prevederile Cartei universitatii.
c)      aproba strategia, planurile operationale anuale de dezvoltare, precum si structura organizatorica a universitatii propuse de rector;
d)      aproba metodologiile si regulamentele privind organizarea si functionarea universitatii care devin anexa la Carta universitatii;
e)      aproba componenta si atributiile consiliului consultativ al universitatii.
f)      Valideaza concursurile pentru organismele executive de conducere ale universitatii.
g)      aproba programele de studii curricula acestora;
h)      aproba rezultatele concursurilor de ocupare a posturilor didactice si de cercetare;
i)      aproba înfiintarea de centre sau institute de cercetare .............;
j)      aproba anual proiectul de buget al universitatii si executia acestuia.
k)      desemneaza persoana care va negocia si semna cu rectorul contractul de performanta.
l)      aproba numarul de studenti care pot fi scolarizati si repartizarea acestora pe cicluri si programe de studii.
m)      numeste comisii de analiza a  aspectelor referitoare la functionarea universitatii;
n)      decide aplicarea sanctiunilor, cu respectarea prevederilor legale.
o)      Exercita si alte atributii stabilite prin carta universitatii.
           (3)  Numarul membrilor Senatului este stabilit în conformitate cu prevederile Cartei Universitare.
     (4) Senatul include reprezentantii cadrelor didactice, cercetatorilor si studentilor. Proportia de reprezentare a membrilor comunitatii universitare va fi  precizata în Carta universitatii, avându-se în vedere reprezentarea echilibrata pe domenii de studii si grade didactice, astfel încât numarul profesorilor, conferentiarilor si cercetatorilor sa asigure majoritatea absoluta iar numarul studentilor sa  fie de 25 la suta din numarul total al membrilor senatului.                        
           (6) Senatul se alege pentru o perioada de 4 ani si este reprezentat de un cancelar, ales dintre membrii sai.
               (7) Senatul este convocat si prezidat de catre Rector si dispune de un secretariat tehnic si de mijloacele materiale si financiare necesare functionarii sale.
Art.52. (1) Consiliul consultativ al universitatii se desemneaza de Senatul universitatii, dintre personalitati reprezentative din mediul cultural si stiintific, reprezentanti ai mediului institutional si de afaceri, reprezentanti ai absolventilor si alti reprezentanti.
             (2) Printre atributiile sale trebuie sa se regaseasca: atragerea de resurse, dezvoltarea antreprenoriatului universitar, facilitarea relatiilor universitatii cu mediu social si economic, elaborarea de studii privind insertia absolventilor pe piata muncii, alte atributii stabilite de Senat.            
Art. 53.      (1) Rectorul asigura conducerea executiva a universitatii.
               (2) Mandatul rectorului este de 4 ani. O persoana poate îndeplini functia de rector în aceeasi universitate pentru înca un mandat succesiv.
           (3) Atributiile rectorului sunt urmatoarele:      
a)      este reprezentantul legal al universitatii în relatiile cu tertii;
b)      este ordonatorul de credite al universitatii;
c)      negociaza si semneaza contractul de performanta cu persoana desemnata de Senatul universitatii;
d)      asigura conducerea operativa a universitatii;
e)      negociaza si semneaza contractele de angajare si performanta ale prorectorilor, decanilor si directorilor de departamente; 
f)      gestioneaza procesul de selectare a resurselor umane din universitate;
g)      este responsabil de managementul asigurarii calitatii în institutie prin ducerea la îndeplinire a clauzelor contractului de performanta;
h)      poate delega altor persoane cu atributii executive o parte din competentele sale pentru  negocieri contractuale în numele universitatii;
i)      îndeplineste si alte atributii stabilite de catre Senat;

     (4) Senatul organizeaza concurs, pentru selectarea rectorului prin concurs. La concurs se pot înscrie profesori universitari din tara sau strainatate, care au experienta manageriala si performante profesionale si stiintifice si  integritate morala.
       (5) Rectorul negociaza si încheie cu reprezentantul desemnat de catre Senat, contractul de performanta si contractul individual de munca.
           Demiterea ................

     (6) Pentru gestionarea administratiei universitare, rectorul numeste un director general administrativ care a fost selectat prin concurs public. Directorul general administrativ are atributiile stabilite de rector si prevazute într-un contract de management.

Art. 54.( 1) Rectorul stabileste numarul si atributiile prorectorilor dupa consultarea senatului.  Propunerile de prorectori sunt formulate de rector si sunt validate de senat. 
                 (2) Dupa validare, prorectorii devin membri ai Biroului executiv al universitatii.
                 (3) Mandatul prorectorului este de 4 ani. O persoana poate îndeplini functia de prorector în aceeasi universitate pentru înca un mandat succesiv.
                 (4) în cazuri justificate, rectorul propune senatului revocarea prorectorului.      


Capitolul 5: Organismele nationale ale învatamântului 
superior

Art. 55.      (1) Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza, coordoneaza si aplica politica nationala în domeniul învatamântului superior. În acest scop, exercita urmatoarele atributii: 
a)      elaboreaza si prezinta Guvernului strategia generala si planul anual de dezvoltare a învatamântului superior;
b)      coordoneaza si controleaza sistemul national de învatamânt superior;
c)      elaboreaza si prezinta Parlamentului raportul anual asupra starii învatamântului superior. 
d)      elaboreaza si prezinta Guvernului propunerea de buget pentru învatamântul superior si, dupa aprobarea acestuia de catre Parlament, repartizeaza partea din bugetul aprobat institutiilor publice de învatamânt superior;
e)      analizeaza propunerile agentiilor autorizate de lege privind înfiintarea de institutii de învatamânt superior, cu facultatile si programele de studii care îndeplinesc standardele si cerintele normative privind acreditarea sau desfiintarea acestora, conform prevederilor legii;
f)      înainteaza  Guvernului proiectele de acordare a autorizatiei de functionare provizorie a facultatilor sau acreditare a institutiilor de învatamânt superior, cu programele de studiu care îndeplinesc conditiile legale, sau retragerea acestei autorizatii;
g)      coordoneaza activitatea de cercetare stiintifica, activitatea artistica si alte activitati de creatie în învatamântul superior;
h)      elaboreaza, împreuna cu alte ministere, strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate în domeniul învatamântului si cercetarii stiintifice;
i)      colaboreaza, pe baza de protocoale, cu statele în care traieste populatie de nationalitate româna sau de origine româna, pentru promovarea si desfasurarea învatamântului în limba materna;
j)      stabileste modalitatile de recunoastere a diplomelor, a certificatelor si a titlurilor sau gradelor stiintifice eliberate în strainatate, pe baza unor norme interne, tinând seama de întelegerile si conventiile internationale;
k)      controleaza eficienta utilizarii resurselor financiare publice si modul de respectare a normelor financiar-contabile, de executie bugetara în învatamântul superior; controleaza modul de administrare a patrimoniului public al institutiilor de învatamânt superior;
l)      încheie cu conducerile universitatilor contracte care privesc utilizarea fondurilor publice.
          l)  Ministerul colaboreaza cu alte ministere sau institutii implicate în dezvoltarea învatamântului superior.
                 (2) Ministerul Educatiei si Cercetarii supravegheaza, în limitele sferei sale de competenta, legalitatea organizarii, functionarii, modului de luare a deciziilor institutiilor de învatamânt superior.       
(3) Ministerul Educatiei si Cercetarii analizeaza planurile strategice de dezvoltare pe termen mediu si scurt ale universitatilor si verifica modul în care acestea se încadreaza în strategia nationala de dezvoltare a învatamântului superior. 
(4) Ministerul Educatiei si Cercetarii, în limitele sferei sale de competenta, dispune ca institutia de învatamânt superior sa întreprinda masurile necesare pentru a opri încalcarea unor reglementari legale. Institutia de învatamânt superior implicata trebuie sa examineze problemele care fac obiectul acestei interventii si sa informeze Ministerul Educatiei si Cercetarii, în termenul fixat, asupra masurilor luate si eventual asupra obiectiilor sale. 
(5) Ministerul Educatiei si Cercetarii, în absenta unor masuri adecvate are dreptul:
a)      sa anuleze reglementarea sau decizia care încalca prevederile legale;
b)      sa initieze procedura de punere sub acuzatie, disciplinara sau legala, a rectorului unei institutii de învatamânt superior. Pe baza analizei gravitatii faptelor, Ministerul Educatiei si Cercetarii are dreptul sa adreseze rectorului o atentionare scrisa, sa ceara suspendarea rectorului din functie pe o perioada de pâna la 30 de zile sau sa propuna consiliului director, din motive bine întemeiate, eliberarea din functie a rectorului si organizarea unui nou concurs de selectie a rectorului. 

Art. 56.(1) Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei si Cercetarii constituie registre de experti si se sprijina pe organisme consultative, la nivel national, pentru elaborarea si aplicarea de politici de dezvoltare a Învatamântului superior de calitate. 
              (2) Organismele consultative ale Ministerului sunt: Consiliul National de Prospectiva si Orientare a Învatamântului Superior, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Învatamântul Superior, Consiliul National de Finantare a Învatamântului Superior, Consiliul national pentru calificari universitare. 
                      (3). În exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei si Cercetarii consulta, dupa caz, autoritati si asociatii profesionale si stiintifice nationale sau internationale reprezentative, federatii sindicale la nivel de ramura, si organizatii studentesti reprezentative la national.
                  (4) organismele consultative mentionate la alin (1) functioneaza în baza unor regulamente proprii aprobate prin ordin al ministrului si dispun de bugete proprii de venituri si cheltuieli constituite conform legii.
                  (5) organismele consultative prezinta anual ministrului educatiei si cercetatii rapoarte privind activitatile desfasurate si gestionarea eficienta a bugetelor proprii.
Art. 57. Patrimoniul universitatilor este totalitatea drepturilor si obligatiilor de natură economică, al cărui obiect se constituie din bunurile mobile si imobile, existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum si cele redobândite sau dobândite ulterior.
Art. 58. Patrimoniul universitatilor este de drept proprietatea acestora, in conformitate cu legislatia in vigoare. 
Art. 59. Bunurile obtinute din resursele financiare proprii ale universitatilor sunt de drept proprietate lor privată. 
Art. 60. Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinând universitatilor se face, după caz, în registrul de inscriptiuni si transcriptiuni, în cărtile funciare sau în cărtile de publicitate funciară cu scutire de la plata taxelor prevăzute de lege.

Finantarea învatamântului superior

Art. 60. Institutiile de învatamânt superior se finanteaza din venituri proprii, provenind de la bugetul de stat sau din alte surse, conform legislatiei in vigoare.
Art. 61.  Fondurile alocate de stat pentru finantarea învatamântului superior cuprind:
a)      Fondul pentru finantarea granturilor de studiu,
b)      Fondul de garantare a creditelor obtinute de studenti de la banci pentru finantarea programelor de studii,
c)      Fondul pentru promovarea cercetarii, dezvoltarii, inovarii si creatiei artistice în universitati,
d)      Fondul pentru stimularea performantelor profesionale si stiintifice ale studentilor,
e)      Fondul pentru promovarea egalitatii de sanse,
f)      Fondul pentru asistenta sociala a studentilor,
g)      Fondul pentru finantarea cheltuielilor de capital,
h)      Fondul pentru sustinerea mobilitatii nationale si internationale a studentilor si cadrelor didactice.

Art. 62.      (1) Senatul universitatii aproba anual costul unitar al fiecarui program de studiu. Aceste costuri sunt facute publice si înaintate Ministerului Educatiei si Cercetarii, împreuna cu nota de fundamentare.  Metodologia de fundamentare a costurilor programelor de studii este elaborata de CNFIS si aprobata prin   ordin al Ministrului Educatiei si Cercetarii
     (2) Grantul de studiu alocat din fonduri publice reprezinta costul mediu unitar real agregat unui program de studiu. Metodologia de agregare este elaborata de CNFIS si aprobata prin ordin al ministrului.

     (3) Pe baza propunerii Ministerului Educatiei si Cercetarii, Guvernul aproba anual, planul de scolarizare universitara. Acesta mentioneaza:
a) gruparea programelor de studii pe domenii;
b) prioritatile de finantare pe domenii, în functie de cerintele dezvoltarii economice si sociale a României, de dinamica dezvoltarii cunoasterii si de cerintele dezvoltarii regionale;
c) numarul de granturi de studiu  finantate pe domenii si cicluri.
(4) Ministerul Educatiei si Cercetarii distribuie granturile de studiu pe universitati, în functie de calitatea programelor pe cicluri de studii si  de capacitatea institutionala a fiecarei universitati baza rapoartelor ARACIS.
(5) Senatele universitarilor repartizeaza granturile de studiu pe programe si cicluri de studii,  in functie de propria strategie.
(6) Institutiile de invatamint superior pot scolariza studenti care îsi
finanteaza programul de studii din alte surse decât granturile de studii, cu respectarea cerintelor privind asigurarea calitatii. 
     (7) Numarul studentilor admisi într-un program de studii într-o universitate este stabilit de Senatul universitatii, care îsi asuma responsabilitatea publica pentru  calitatea predarii, învatarii, cercetarii si serviciilor oferite studentilor.
     (  Grantul de  studii se acorda pentru un ciclu de studii. Grantul  de studii poate fi acordat, integral sau partial, pe baza unei metodologii adoptate de Senatul universitar.

Art.81 Fondul de garantare a creditelor obtinute de studenti de la banci pentru finantarea programelor de studii este fondul prin care statul garanteaza împrumuturile pe care le obtin studentii in conditiile legii pentru finantarea costurilor programelor de studiu.

Art. 82 (1) Fondul pentru promovarea cercetarii, dezvoltarii si inovarii în universitati este constituit din:
a)      componenta de finantare pe baza de competitie,
b)      componenta de finantare pe baza de alocare directa.
(2) Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza, la propunerea ANCS, metodologii de finantare a cercetarii, dezvoltarii si inovarii în universitati, pentru ambele componente.
Art.83 (1) Fondul pentru stimularea performantelor studentilor se constituie pentru a sustine financiar performanta profesionala si stiintifica a studentilor si se distribuie anual tuturor universitatilor care au beneficiat de granturi de studiu, proportional cu numarul studentilor si cu calitatea programelor de studii confirmata de ARACIS.

     (2) Senatele universitatilor elaboreaza metodologii proprii in baza carora acorda aceste fonduri studentilor sub forma de bursa de merit.

Art.84 Fondul pentru promovarea egalitatii de sanse este destinat asigurarii egalitatii accesului la programe  de studii universitare  pentru minoritatile etnice si culturale si se distribuie anual în baza unei metodologii elaborate de CNFIS si aprobate prin ordin al Ministrului Educatiei si Cercetarii.
Art.85 (1) Fondul pentru asistenta sociala are ca destinatie sustinerea  financiara a studentilor care provin din familii cu venituri reduse si se distribuie anual pe universitati, în baza unei metodologii elaborate de CNFIS si aprobate prin ordin al Ministrului Educatiei si Cercetarii. 
     (2) Senatele universitatilor stabilesc, prin metodologii proprii, modul de acordare a acestor fonduri.
Art.86 (1) Fondul pentru finantarea cheltuielilor de capital este destinat investitiilor, dotarilor, reparatiilor capitale si altor cheltuieli de capital.
     2) Fondul pentru finantarea cheltuielilor de capital se acorda anual din bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii, în baza unei metodologii elaborate de CNFIS si aprobate prin ordin al Ministrului Educatiei si Cercetarii, în vederea asigurarii calitatii proceselor de predare, învatare si cercetare din universitati.
Art. 87 (1) Fondul pentru sustinerea mobilitatii internationale a studentilor si cadrelor didactice se constituie pentru: 
(a)      acordarea de granturi de studii pentru studentii provenind din tari  partenere la acorduri internationale in domeniul Educatiei si stiintei
(b)      acordarea unor alocatii pentru studentii români participanti la programe de studii  la universitati partenere
(c)      acordarea unor alocatii pentru cadrele didactice care participa programe de educatie  sau de cercetare stiintifica,  nationale sau internationale
(2)      Metodologia cadru de acordare a granturilor si a alocatiilor  se stabileste de câtre CNFIS si se aproba prin ordin al Ministrului Educatiei si Cercetarii.
(3)      In baza metodologiei cadru, senatele institutiilor de invatamint superior elaboreaza propria   metodologie 

Art. 88 (1) Transferul tuturor fondurilor din bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii spre universitati se face în baza unui contract institutional semnat de catre Ministrul Educatiei si Cercetarii si Rector. Institutiile de invatamint superior vor face publice contractele lor institutionale.
(2) Respectarea clauzelor prevazute in contractele institutionale face obiectul unui proces de auditare periodica.
(3) Daca programele de studii nu mai îndeplinesc standardele de calitate, Ministerului Educatiei si Cercetarii înceteaza finantarea acestora. 

Managementul financiar si contabil al universitatii

Art. 89  (1) Universitatea este autonoma în gestiunea financiara si contabila.
     (2) Unitatea fundamentala de management financiar si contabil pentru activitatile de predare-învatare este programul de studiu, iar pentru activitatile de cercetare este programul de cercetare.
     (3) Rectorul ia masurile necesare pentru a asigura un management financiar al universitatii, în concordanta cu prevederile legale in vigoare, cu principiile de eficienta si transparenta si cu cerintele asigurarii calitatii procesului de educatie si cercetare stiintifica.
     
Art. 90 (1) Orice institutie de invatamint superior dispune de un sistem de control al veniturilor si cheltuielilor si de un sistem specific de raportare financiar-contabila, care functioneaza sub conducerea si responsabilitatea rectorului.
(2) Rectorul prezinta anual un raport de performanta, un raport financiar si un raport de audit intern, consiliului director al universitatii.
     (3) Consiliul director al institutiei de invatamint superior analizeaza si aproba documentele prezentate la aliniatul (2).
           (4) Institutiile de invatamint superior sunt obligate sa faca publice raportul de performanta si raportul financiar.
     (5) Institutiile de invatamint superior sunt obligate sa furnizeze Ministerului Educatiei si Cercetarii orice informatie solicitata de acesta, privind managementul financiar-contabil al institutiei.
Art. 91 (1) Decanii, directorii de departamente, sefii de catedra sau sefii institutelor sau centrelor de cercetare sau unitatilor anexe universitatii au dreptul sa:
c)      contracteze proiecte de cercetare, de consultanta sau de prestari servicii dupa ce au obtinut aprobarea rectorului;
d)      obtina  fonduri de la persoane fizice sau juridice, dupa obtinerea aprobarii rectorului;
e)      gestioneze fondurile rezultate din asemenea contracte sau donatii pentru promovarea intereselor universitatii, conform principiilor delegarii de autoritate de catre rector.
(2)      Aceste venituri precum si veniturile unitatilor de productie sau ale societatilor comerciale la care participa institutia de invatamint superior apartin universitatii si sunt gestionate de aceasta, în vederea promovarii misiunii si obiectivelor sale.

Art.92 
Dispozitii tranzitorii si finale

(1) Sunt interzise desfasurarea de  activitati de educatie cu încalcarea prevederilor prezentei legi. Desfasurarea  unor astfel de activitati, se considera ca este de natura a  aduce atingere sistemului national de învatamânt si se sanctioneaza de catre autoritatile competente, atragând dupa caz, inclusiv raspunderea penala.
(2) Prevederile prezentei legi se aplica  învatamântului superior public si privat, acreditat si autorizat provizoriu, care functioneaza în conditiile legii, începând cu anul universitar ………….
    
    Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga………. prevederile …………………………………………
Back to top
« Last Edit: Aug 14th, 2007 at 11:01am by N/A »  
 
IP Logged
 
Pages: 1 2 3 4 ... 67
(Moderators: AlexA, , Eugen Stamate)