Welcome, Guest. Please Login or Register
YaBB - Yet another Bulletin Board
 
We've upgraded to YaBB 2!


Pages: 1 2 3 ... 12
Politica României în cercetare și educație (IV) (Read 42397 times)
Nicolae Hurduc
Ex Member


Politica României în cercetare și educație (IV)
Dec 26th, 2013 at 9:43am
 
Am considerat necesară deschiderea unui topic special de dezbatere, care să vizeze translarea într-un mod greșit a unor politici sau practici europene pe domeniile educației și cercetării, fără a se ține cont de condițiile concrete din România. Pentru că pe lângă problemele destul de complicate pe care le are sistemul educațional în momentul de față, posibil să ne trezim și cu diverse belele colaterale, rezultate din preluarea fără prea multe analize a unor idei plecate de prin Europa. Concret, voi aduce în discuție două idei pe care eu nu le consider foarte fericite:

- strategia de cercetare 2014-2020

- statutul Școlilor doctorale, a doctoranzilor și modul de acordare a diplomei de Doctor   


Voi aborda pe rând aceste probleme și voi începe cu strategia de cercetare, pentru că e un cartof foarte fierbinte și actual. Există cel puțin două aspecte discutabile în această direcție:

- micșorarea bugetului cercetării;

- translarea centrului de greutate a sistemului către cercetarea așa-zis aplicativă.

Sigur că micșorarea bugetului cercetării nu este impusă de UE, dar este o consecință directă a faptului că UE tratează România ca pe o țară de rangul al doilea, în care e bine să se dezvolte în viitor doar agricultura și eventual turismul. Iar din păcate, această viziune se potrivește foarte bine cu intențiile politicienilor, dispuși să acorde cât mai puțini bani domeniilor de interes strategic, cum sunt educația și sănătatea. Am auzit de mult prea multe ori părerile "avizate" ale unor parlamentari, care încercau să ne convingă de faptul că nu avem nevoie de universități de prestigiu pentru că le avem pe cele din Europa la o nevoie și nici de cercetare de nu știu ce nivel, pentru că la fel avem varianta europeană. Altfel spus, e bine ca românii să stea la coada vacii și să se ocupe cât mai puțin de școală, sau de cercetare.

Am explicat de nenumărate ori pe Forum cât de perdantă este pe termen lung o astfel de viziune, care nu asigură formarea de personal calificat și înalt calificat și în consecință limitează drastic investițiile externe. Și iată că ne trezim în 2014 că în loc de 1 % din PIB pentru cercetare, rămânem cu nici 0,2 % (restul de până la 0,3 mergând la ELI). Dar de ce este importantă cercetarea ? In primul rând pentru că ea ar trebui să asigure formarea de personal înalt calificat prin intermediul studiilor de masterat și doctorat. Iar abia în al doilea rând prin faptul că ar trebui să ofere soluții problemelor practice din industrie.

Insă ca un făcut, micșorarea bugetului cercetării a fost însoțită și de o altă greșeală. Mergând orbește pe principiile europene de translare a cercetării către zona aplicativă, centrul de greutate al competițiilor de proiecte a trecut pe programele de tip Parteneriat, în detrimentul celor ce cercetare fundamentală. Ori în acest mod s-a lovit în mod direct tocmai în instruirea masteranzilor și doctoranzilor. Cercetarea aplicativă are importanța ei în țările în care industria este puternic dezvoltată (acolo unde sectorul industrial pompează și el bani în cercetare), ceea ce nu este cazul României. In mod evident, IMM-urile de la noi nu sunt nici pe departe interesate în probleme de cercetare, interesele lor primare fiind deocamdată situate la nivelul rezolvării șpăgii pentru Garda de mediu, pompieri, securitatea muncii, acoperirea muncii la negru etc. Altfel spus, după ce sunt bani puțini aceștia mai sunt dirijați și aiurea pe de-asupra.

In strategia de cercetare 2014-2020 nici nu se aducea vorba de cercetarea fundamentală, de parcă nici n-ar fi existat. Iar domeniile prioritare de cercetare "aplicativă" se situau în zona agricultură, turism și IT (unde nu-i nevoie de bani prea mulți). Iar asta îmi aduce aminte de planurile de dezvoltare ale fostului bloc comunist, în care României îi era rezervat la fel statutul de țară eminamente agricolă.
Back to top
« Last Edit: Dec 26th, 2013 at 10:17am by N/A »  
 
IP Logged
 
Nicolae Hurduc
Ex Member


Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #1 - Dec 29th, 2013 at 9:08am
 
Voi aduce în discuție și cea de a doua problemă, cea a Școlilor doctorale, pe care eu o consider deosebit de importantă pentru viitorul universităților românești. Pentru că aceste două probleme sunt încă în dezbatere la nivelul MEN, ar fi bine să-și spună punctul de vedere cât mai multe persoane.

Problema Școlilor doctorale este una de o importanță crucială pentru universitățile care se doresc a fi de top. Discuția la nivelul MEN pornește de la necesitatea ridicării nivelului Școlilor doctorale, ceea ce principial este corect. Acest "principial corect" este însă imediat contrazis chiar de strategia de finanțare a cercetării pe perioada 2014-2020. Este în mod clar imposibil să ridici nivelul tezelor de doctorat, în condițiile în care se diminuează drastic fondurile alocate cercetării fundamentale. De fapt conceptul de cercetare fundamentală fusese total eliminat din această strategie pe termen mediu și noroc de intervenția foarte fermă a unor membri ai Academiei Române și directori de Institute de cercetare, care sper că vor reuși să corecteze pe ultimii metri această eroare majoră.

Revenind însă la problema Școlilor doctorale sunt două idei deosebit de periculoase, scoase recent pe tapet:

- translarea responsabilității acordării diplomei de doctor la nivel de universitate (pe motiv ca așa este în general în Europa);

- organizarea de Scoli doctorale la nivel de Departament (motivația fiind tot de natură europeană).


Dintre cele două idei, prima mi se pare mai importantă, pentru că sistemul universitar românesc este departe de a fi unul funcțional și bine stabilizat. Sigur că pentru o Universitate care are 500 de ani (sau mai mult) de funcționare în spate, nu se mai pune problema seriozității și a responsabilității. Insă pentru universitățile la care tradiția se măsoară în zeci de ani, sau chiar în ani, lucrurile stau complet diferit. Este suficient să re-aducem în atenție exemplul Rectorului care vindea subiecte de admitere, pentru a ne imagina ce ar putea însemna o potențială piață de "desfacere" a diplomelor de doctor.

Din păcate, avem o sumedenie de exemple negative, legate de modul în care au înțeles universitățile de stat sau private că trebuie efectuat actul educațional, culminând cu aberația USH ! După o astfel de experiență, decidenții din MEN ar trebui să fie extrem-extrem de atenți în ceea ce privește translarea de responsabilități la nivelul universităților. In general, anumite etape de maturizare a unui sistem de o importanță atât de mare cum este cel educațional, nu pot fi arse. Pentru că dacă ar putea fi, ne-am trezi peste noapte că toate universitățile din lume sunt la nivelul Oxford, Cambridge și MIT și toată lumea ar fi fericită. Formarea unei culturi a educației nu este deloc un lucru simplu și am putut-o vedea și verifica din ce în ce mai des în ultimii ani. Această responsabilitate față de actul educațional, care ar trebui să fie temelia oricărei instituții de învățământ superior, este sublimă dar lipsește cu desăvârșire în majoritatea universităților din România. Acest aspect este cât se poate de evident în sistemul privat, unde învățământul a fost privit mai degrabă ca un mijloc de a scoate profit. Nu e vorbă, că nici în multe universități de stat, înființate după '89 în cele mai ciudate locații, doar din interese politice, lucrurile nu stau cu mult mai bine.

Măcar e bine că în aceste condiții de sub-finanțare a sistemului educațional, s-a revenit la criteriile de calitate în universități (IC6). In mod evident aceste criterii au reprezentat o motivație destul de serioasă pentru cercetare, însă ele nu vor fi nici pe departe suficiente, dacă nu se va regândi și componenta de cercetare fundamentală. Nu numai că nu se poate face cercetare aplicativă fără să ai o cercetare fundamentală puternică, dar, repet din nou, cercetarea fundamentală este pârghia principală de instruire pentru studiile de masterat și doctorat.
Back to top
 
 
IP Logged
 
Marian_Deaconescu
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1223
Kuwait
Gender: male
Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #2 - Dec 30th, 2013 at 1:50pm
 
Salut, bre, Nicolae,

salut! Ca, vad ca-tzi *dai din timp* pentru a cumva ''des-cifra'' ceea ce se-ntampla in tzara noastra in Educatzie &-n Cercetare, *chiar* cand lumea se pregateshte de ... Revelion.

Celor care chiar citesc, le o scriu chiar asha: ca e *pacat* pen' ca s-au luat da par (Nicolae cu Corneliu). O intzeleg, din pacate, prea bine: c-atuncea cand te simtzi atacat *pe nedrept*, itzi cam sare mushtaru'.

Cu toate astea, ar trebui sa ne cam uitam pan prejur: catzi mai scriu p-acilea?

Shi, din aia care *mai scriu* p-acilea, catzi pun, oare, ''ego-ul'' pa dinapoia *argumentelor?

Hai sa ne mai calmam cu totzii, ca doar *suntem buni pretini*.

Ca sa revin, Nicolae: cu *totzii* vedem cum s-a cam dus la vale cercetarea/invatzamantul. A *descoperi* cauzele? Uite o ''intreprindere'' salutara, pe care tu, Nicolae, ai chiar *inceput-o*.

Desigur, am shi io ideile *mele* , dar, *departe* de locu' faptei, o pot spune (ghici) cam chiar *asha*, Nicolae - shi itzi multzamesc pentru acuitatea ta de ''cercetator aplicat'', de mai sus, care chiar *ia apararea* asha-ziselor ''fundamentale'', Shtiintzei facute da dragu' cunoashterii, adica.

Desigur, s-ar putea discuta la *ne-sfarshit* despre cat de ''fundamentala'' (desigur, e o chestiune de, desigur, *noima* - altzii ar folosi termeni mai ''priceputzi''!) e cercetarea romaneasca ''fundamentala''.

Ca, nu e nici ea cine shtie ce...

Dar, cercetarea ''fundamentala'' e chiar *poarta* pe care chiar ''intra'' chiar tineretul!

Cine *nu intra* pe-aceasta poarta, nu poate face nici ''aplicata'' de calitate - ca e dovedita, trebshoara...

Uite, itzi multzamesc, Nicolae, pentru problema ridicata. Sa vedem cine-o mai ''trage'' pe la fileu.

Un an bun acestui Forum & tuturor * prietenilor* de pe aici,

Nea Marin



Back to top
 
 
IP Logged
 
maria_andrei
Senior Member
****
Offline


I Love YaBB 2.5 AE!

Posts: 251
Gender: female
Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #3 - Jan 1st, 2014 at 4:22pm
 
LA MULTI ANI! Sa speram ca 2014 va fi un an mai bun pentru toti!

Quote:
Sigur că pentru o Universitate care are 500 de ani (sau mai mult) de funcționare în spate, nu se mai pune problema seriozității și a responsabilității. Insă pentru universitățile la care tradiția se măsoară în zeci de ani, sau chiar în ani, lucrurile stau complet diferit.

Si eu consider ca principala problema de la noi este seriozitatea! Atata timp cat in scolile doctorale, si mai ales la conducerea lor, nu ai oameni seriosi si responsabili care prin exemplul propriu sa ridice nivelul scolii respective, atunci nu putem avea certitudinea ca alinierea la practicile europene va functiona bine si la noi!

Si ca sa sustin cu argumente ceea ce am scris mai sus, am sa revin la un caz prezentat cu ceva timp in urma, si anume scoala doctorala de inginerie din Galati, unde conducatorul scolii era acuzat de plagiat. Surprinzator (sau poate nu!), am auzit ca si doctoranzii acelui profesor se ocupa cu astfel de practici! Cred ca, cuvintele sunt de prisos, este suficient sa comparati urmatoarele doua lucrari (in lista de referinte a celei de a doua lucrari nu veti gasi prima lucrare!)

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0927025611004289

http://www.revmaterialeplastice.ro/pdf/VASILACHE%20%20C.pd%202%2013f.pdf
Back to top
 
 
IP Logged
 
Nicolae Hurduc
Ex Member


Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #4 - Jan 2nd, 2014 at 8:28am
 
maria_andrei wrote on Jan 1st, 2014 at 4:22pm:
Si eu consider ca principala problema de la noi este seriozitatea! Atata timp cat in scolile doctorale, si mai ales la conducerea lor, nu ai oameni seriosi si responsabili care prin exemplul propriu sa ridice nivelul scolii respective, atunci nu putem avea certitudinea ca alinierea la practicile europene va functiona bine si la noi!



Aceasta este după părerea mea problema cea mai complicată, legată de aspectele morale ale resursei umane. Dacă partea științifică o poți evalua cu un grad mai mare sau mai mic de precizie prin metodele scientometrice, la capitolul seriozitate și aspecte morale chiar nu avem nici un mijloc de aproximare. De aceea tradiția este importantă, pentru că pe măsură ce o universitate evoluează în condiții concurențiale, astfel de fenomene vor deveni din ce în ce mai rare. Insă pe de altă parte, aspectele morale sunt foarte strâns legate de modul în care funcționează o societate, iar societatea românească este complet disfuncțională. Unui individ care nu-și face prea multe probleme de conștiință, copierea integrală sau parțială a unui articol poate să i se pară o problemă minoră, atâta timp cât vedem în fiecare zi exemple de politicieni, oameni de afaceri, diverși demnitari, care fură milioane și zeci de milioane de euro, fără să li se întâmple nimic.

Cum să te aștepți la niște reacții normale din partea unor indivizi, atunci când Statul perpetuează și încurajează șpaga ? Și aici a avut mare dreptate Alexa, pentru că atâta timp cât "atențiile" pe care trebuie să le plătești în administrație, în sistemul de sănătate, sau în cel educațional, devin lucruri obișnuite, în mod evident sistemul de gândire al românilor va fi distorsionat. Iar această problemă nu se va rezolva atâta timp cât diversele sisteme de guvernare sunt ostile față de români. Și probabil că ostilitatea unui Guvern față de propriul popor se poate măsura cel mai ușor prin interesul acordat educației. Aproape că nu mai are importanță faptul că acele procente de 3 % din PIB lipsă în bugetul educației sunt dirijate în zona de fraudă financiară. Mult mai important este faptul că un sistem de educație slab, va avea ca rezultat formarea unor generații cu o gândire strâmbă, generații ușor de manipulat și de condus. Atâta timp cât educația va fi considerată la nivel declarativ un domeniu de importanță strategică, iar la nivel operațional profesorii vor fi tratați ca o adunătură de cerșetori care primesc pomană de la buget, sau ca o gașcă de grăsani cocoțați în spinarea afaceriștilor cinstiți și slăbănogi, sigur că lucrurile nu pot să evolueze altfel decât vedem acum.      
Back to top
 
 
IP Logged
 
AlexA
YaBB Moderator
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1151
Gender: female
Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #5 - Jan 6th, 2014 at 9:15pm
 
Intre multitudinea de articole despre arestarea lui Nastase, starea de sanatate a lui Schumacher,  caderea in fund,( pardon, posterior)  pe partia de schi, a  Angelei Merkel, schimbul "inteligent"    de replici dintre Basescu si Ponta  ( nivel stadion ) si declarariile lui Nicusor Dan cum ca ar vrea sa infiinteze nu stiu ce partid politic (!?)  s-a strecurat un articol din categoria  "mic si parsiv".

Nu  stiu foarte clar daca este rubrica potrivita pentru postarea acestui articol,  dar trebuie semnalat intr-un fel sau altul.

Articolul incepe frumos si promitator:

"Măsurile împotriva şcolii, a profesorilor şi a elevilor continuă. Din acest punct de vedere, între epoca Funeriu şi cea actuală continuitatea pare neîntreruptă, iar podul – trainic. Scăderile salariale de acum patru-cinci ani (cote de sacrificiu, dacă ar fi să se reactualizeze o terminologie interbelică) au fost urmate de scandalul închiderii de şcoli."

continua de-a dreptul induiosator ( ei da, iti zici, uite cineva care mai si gandeste!)

"Nu rentează să educi doi, cinci, zece sau doisprezece copii într-un sat de munte? Te pomeneşti că rentează mai mult să le retezi cheful şi dragostea de şcoală, ca şi şansele reale de promovare socială şi profesională, trimiţându-i la zece km sau mai mulţi, într-un sat alăturat, de e toamnă, de e iarnă…"

si se termina.....ca madame Merkel la schi, cu un mare....boom:


"Scoaterea doctoratului dintre condiţiile promovării în carieră şi restituirea lui pe seama pasionaţilor de inovaţie şi de originalitate, întoarcerea la excelenţa la clasă văzută ca un criteriu fundamental al evaluării profesionale, eliberarea personalului didactic de obligativitatea de a aduce cu orice preţ bani prin granturi şi aplicaţii (în loc de a lăsa acest privilegiu celor cu pasiune şi cu vocaţie administrativă) pot fi metode ale regăsirii căii educaţiei în care, până la urmă, scopul fundamental este acela de a forma oameni integrali, sănătoşi, cultivaţi şi cu un orizont sufletesc şi spiritual egal de deschis în direcţii plurale."

........
"Acum, când accesul în universităţi este deja restrâns masiv de taxe (pentru care tinerii de la ţară nu prea au mijloace), de slaba performanţă de la bacalaureat şi, mai ales, de debilizarea bazinului demografic de recrutare studenţească, propriul minister decide să dijmuiască universitatea, preluând procente din banii încasaţi de la studenţii străini. Se va fi socotind că universităţile noastre au devenit atât de populare încât, atrăgând prea mulţi oameni dinafara zării naţionale, este cazul să triem beneficiarii internaţionali. Chiar aşa să fie?""

Suna foarte frumos pentru unii dar pe mine m-a iritat mai rau ca ploaia de Craciun. Nu stiu ce interese personale are autorul ( citind unul din comentarii se pare ca domnul in cauza ar face parte dintre nenumaratii profesori universitari  carora le lipseste exact opera universitara, dar poate fi numai o barfa....) sa nu fim prea rai!)  dar ceea ce sustine intr-un mod destul de ascuns in fraze frumoase si pline de indignare e iritant.
Admit ca societatea stiintifica in care am ajuns sa muncim are lipsurile ei,  si nu putine, dar un profesor universitar care se dedica exclusiv predarii e ca  Basescu in  rolul lui Zoroo sau madame Merkel ( ce-oi avea cu ea in seara asta?) in rolul principal din Lacul lebedelor.
Cat despre fabricile de diplome si cei 5%, ma abtin de la alte comentarii.  Va las placerea descoperirii articolului in integralitate.

"Impotriva scolii"
autor Ovidiu Pecican, Romania Libera
http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/impotriva-scolii-321995-pagina1.ht...
Back to top
 
 
IP Logged
 
Nicolae Hurduc
Ex Member


Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #6 - Jan 7th, 2014 at 10:49am
 
AlexA wrote on Jan 6th, 2014 at 9:15pm:
Nu stiu ce interese personale are autorul ( citind unul din comentarii se pare ca domnul in cauza ar face parte dintre nenumaratii profesori universitari  carora le lipseste exact opera universitara, dar poate fi numai o barfa....) sa nu fim prea rai!)  dar ceea ce sustine intr-un mod destul de ascuns in fraze frumoase si pline de indignare e iritant.



Adevărul este că trecem printr-un moment de mare derută în lumea universitară, iar unii profită din plin de această degringoladă, pentru a-și rezolva probleme strict personale. Sigur că e aberant să-i ceri unui asistent de la educație fizică să aibă doctorat, la fel ca și multora dintre cadrele didactice de la arte, dar de aici și până la a pune în discuție titlul de doctor, considerându-l ca nefiind necesar în universități, e o cale foaaaaarte lungă. Iată încă un exemplu concret despre cum o lege prost gândită pe alocuri (mă refer la LEN 2011), poate să facă pe ansamblu mai mult rău decât bine. Iar exagerările din zona standardelor științifice au generat o atât de mare aversiune în sistem, încât acum foarte multă lume și nu neapărat rău intenționată, o ia cu mare bucurie hăisa în direcție opusă. Cred că am putea spune fără să greșim că sistemul universitar este mult mai dezechilibrat acum, după aplicarea LEN (care în ansamblu ei nu era o lege proastă) decât era înainte de elaborarea legii. O lege de o astfel de importanță nu se gândește astfel încât să te răzbuni pe niște Rectori care ta-au călcat pe bombeu, sau să arăți colegilor că în România nu sunt decât 400 de deștepți în universități, iar restul până la 20.000 sunt incompetenți !

Aceste greșeli de strategie ne costă cu mult mai mult decât ne-ar fi costat dacă lucrurile rămâneau neschimbate. Să ne uităm numai la clasificarea universităților, pe care o aruncăm acum la coș, pentru că un ministru incompetent nu și-a respectat propria legislație. Și asta pentru că se credea atât de deștept comparativ cu restul lumii, încât nu mai era necesar să se respecte vreo lege. Și se mai credea și veșnic.

Și pentru că tot discutăm despre consilieri prezidențiali cărora li se urcă fumurile în cap, imediat ce se freacă de gardul Cotrocenilor, am sa vă povestesc o istorioară foarte plină de tâlc pe care am auzit-o aseară. In ziua în care Emil Constantinescu a predat ștafeta de la Cotroceni, consilierii săi au venit la servici cu mașinile din dotare și au plecat acasă cu troleul. Iar când a plecat troleul din stație au căzut grămadă unii peste alții pentru că au uitat un lucru elementar pentru un om obișnuit: să se țină de bară în mijloacele de transport ! Nu știu cât de reală este povestioara (pentru că e greu de crezut că nu aveau măcar bani de-un taxi) însă reușește să redea cu mare fidelitate mentalitatea celor învățați să li se deschidă portiera la mașina de servici.         
Back to top
 
 
IP Logged
 
Nicolae Hurduc
Ex Member


Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #7 - Jan 14th, 2014 at 8:32am
 
La adresa de mai jos puteti accesa un document deosebit de interesant, legat de sistemul educațional și de cercetare din Scoția:

http://www.bulletins-electroniques.com/rapports/smm13_032.htm

Cred că este primul raport detaliat pe care am ocazia să-l parcurg, legat de modul de organizare și mai ales de FINANȚARE, a unui sistem educațional și de cercetare dintr-o țară dezvoltată. Citind acest raport, putem vedea ce înseamnă un sistem politic responsabil, pentru că materialul a fost generat în vederea evaluării impactului independenței Scoției (iminent din 2014) asupra sistemelor de educație și cercetare, care se anticipează că vor fi direct afectate. Și iată că scoțienii caută soluții pentru menținerea bugetului la nivelul actual, pentru că ei chiar au înțeles faptul că educația, cercetarea și sănătatea sunt direcții de interes strategic pentru o țară. Au înțeles că bogăția unei țări nu se mai măsoară în resurse naturale, ci în resursa umană.

Și sigur că oricum am întoarce lucrurile, tot de la finanțare se pornește și se încheie orice discuție legată de performațele unui sistem educațional. Am aflat cu surprindere din acest raport faptul că Scoția se poziționează pe locul 4 la nivel mondial din punctul de vedere al performanțelor și vizibilității sistemului de cercetare. Am să încep cu concluziile legate de comparația dintre sistemul universitar românesc și cel scoțian. Mult timp s-au purtat pe FAR discuții legate de supra-dimensionarea sistemului nostru, ceea ce este fals. Noi nu avem un sistem supra-dimensionat dacă ne raportăm la restul Europei. Scoțienii au spre exemplu 15 universități la o populație de 5 milioane de locuitori și un număr de 200.000 de studenți. Noi am greșit când ne-am certat pe tema numărului de universități, pentru că nu asta e important ci numărul de studenți (și evident finanțarea raportată la un student). Dacă ai 100.000 de studenți n-are nici o relevanță dacă-i distribui în 3 sau 30 de universități, ci important este cum finanțezi instruirea lor și câte cadre didactice ai. Scoția are 15.000 de cadre didactice și 15.000 de cercetători (care fac și activitate didactică) raportat la un număr de 200.000 de studenți. Din acest punct de vedere, sistemul nostru este absolut comparabil dimensional având 35.000 de cadre didactice și cam 15.000 de cercetători raportat la un număr de 350.000 de studenți.

Diferențele majore apar atunci când se discută de finanțare. In primul rând Scoția alocă 6,1 % din PIB educației. Bugetul cercetării pe 2013 a fost de 1,7 miliarde lire (adică 2 miliarde euro) discutând de o țară de 4 ori mai mică decât România ! Din acest buget 500 de milioane de euro se repartizează direct universităților în funcție de performanțe, fără competiție de granturi. Comparați doar această sumă cu cele 160 milioane cât este bugetul total al cercetării în România ! La o țară de 4 ori mai mare, avem un buget total de 10 ori mai mic, iar dacă ținem cont de populație, de 40 DE ORI MAI MIC ! Evident că acele 500 de milioane de euro sunt dirijați preponderent spre cercetare fundamentală ! In paranteză fie spus, contribuția firmelor private la cercetare este absolut neglijabilă, reprezentând doar vreo 75 milioane de euro.

Revenind la educație, alocația pentru un student este de aproximativ 10.000 lire/an (12.000 euro). Sistemul scoțian de învățământ superior este gratuit, banii venind de la stat. Învățământul superior este gratuit și pentru studenții din UE (doar cei britanici plătesc și cei din exteriorul UE). Finanțarea unui student scoțian este de 15 ORI MAI MARE decât a unui student român. Mai aflăm din raport că unele dintre universitățile scoțiene au o vechime de 600 de ani.

Ce ne spune o astfel de comparație ? Că România, în cei 23 de ani de capitalism original, a încercat să construiască un sistem universitar și de cercetare la dimensiuni europene, fără să investească însă nimic în acest sistem. Fără o tradiție de 500 de ani, fără o resursa umană corespunzătoare (să nu uităm faptul că în 23 de ani au părăsit România nu mai puțin de 3 milioane de oameni) și mai ales FĂRĂ FINANȚARE, tot felul de persoane iresponsabile așteaptă și cer performanță de la sistem ! Păi de unde să iasă performanța asta ? E suficient oare să dai un decret prezidențial prin care să ceri unei Dacii 1310 să meargă cu 250 km /oră fără să investești nimic ? Iar pentru a ascunde incompetența și nesimțirea sistemului politic, s-a generat o comisie prezidențială care a decretat că sistemul educațional trebuie distrus. S-a repetat până la saturație că bugetarii cei grași sunt ținuți în spate de firavii întreprinzători ! S-au scos în permanență pe tapet cazuri de corupție de doi bani din educație, în timp ce evaziunea fiscală din România atinge 40 miliarde de euro anual ! Și cui servesc toate aceste gogorițe ? In nici un caz românilor.          
Back to top
 
 
IP Logged
 
sitronif
Senior Member
****
Offline



Posts: 265
Gender: male
Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #8 - Jan 20th, 2014 at 8:35pm
 
Quote:
Finanțarea unui student scoțian este de 15 ORI MAI MARE decât a unui student român.


Chiar mai mult! Cu o alocatie de baza putin peste 2100 RON, raportul este de 26:1 pentru umanisti, si se mai "indulceste" doar in cazul stiintelor, unde ajunge la 15:1.

Amanuntul interesant este ca 15 studenti buni din Scotia chiar s-ar putea sa fie mai silitori decat o intreaga generatie de studenti din Romania. Astfel incat ai nostri arata ca, de regula, chiar merita sa primeasca atat de putin Sad
Back to top
 
 
IP Logged
 
Nicolae Hurduc
Ex Member


Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #9 - Jan 21st, 2014 at 8:33am
 
sitronif wrote on Jan 20th, 2014 at 8:35pm:
Amanuntul interesant este ca 15 studenti buni din Scotia chiar s-ar putea sa fie mai silitori decat o intreaga generatie de studenti din Romania. Astfel incat ai nostri arata ca, de regula, chiar merita sa primeasca atat de putin



Eu n-aș fi atât de categoric, pentru că dacă folosim această filosofie de a da din ce în ce mai puțini bani la educație pentru că nu sunt rezultate, în mod evident ca vom ajunge în final un popor de analfabeți. Dumneavoastră credeți că în Scoția s-ar putea obține aceste rezultate cu o finanțare de 10 ori mai mică ? Eu sunt absolut sigur că nu. Vedeți că cei de pe acolo se agită să găsească soluții pentru menținerea bugetului constant, deși din punct de vedere politic ar putea rezolva foarte simplu: ați vrut independență, asta ne va costa micșorarea bugetului la educație cu 5 %  față de cel care era și nici nu s-ar resimți pe termen scurt acest lucru. Numai că unii gândesc pe termen lung și e clar că te costă cu mult mai mult să repari după ce ai stricat, decât să menții sistemul în funcțiune în regim de înaltă performață.

Nici nu-mi pot imagina care vor fi la noi costurile, ca sa putem reclădi un sistem de educație și sănătate la nivel european. La educație însă e clar că dacă ne-au trebuit vreo 40 de ani ca să-l stricăm, e musai nevoie de tot pe-atât ca să-l reconstruim, iar asta din momentul în c are va fi adus în regim de finanțare normală. Altfel, o să facem în continuare spume funerice la gură, urlând în stânga și-n dreapta că sistemul e corupt și incompetent. Acest gen de isterie, de care s-au molipsit și alții, ba chiar au adus-o pe cele mai înalte culmi de ne-civilizație, nu ajută absolut la nimic dacă nu vei înlătura cauzele care au dus la situația de fapt.

Și mă bucur că și alții au ajuns la aceleași concluzii:

http://www.gandul.info/puterea-gandului/codul-neputintei-11933520

În plin scandal al cadourilor nesimţite cerute în şcolile de fiţe şi al altor nereguli semnalate după sancţionarea învăţătoarei Dana Blându de la şcoala Maria Rosetti din Bucureşti, Ministerul Educaţiei a găsit soluţia pentru eliminarea corupţiei din învăţământ. A scos dintr-un sertar, unde zăcea de aproape doi ani, Codul de Etică, l-a scuturat de praf şi îl va supune dezbaterii publice – pentru a doua oară – după ce comisia juridică îl va revizui. A avansat şi un termen: 15 iunie. De ce să ne grăbim? Şi nu e nicio urmă de ironie aici. Acest cod nu va schimba nimic fundamental în sistemul de învăţământ românesc.

Fluturarea Codului de Etică prin faţa mass-mediei şi a opiniei publice imediat după izbucnirea scandalului învăţătoarei şpăgare de la şcoala nr.10 a fost cea mai la îndemână scuză pentru neputinţa de a face ceva concret pentru învăţământul românesc. Nimeni nu îi poate acuza că nu au făcut chiar nimic. Dana Blându a fost dată afară, două directoare au fost demise, ministrul Pricopie vrea să modifice Codul Muncii, astfel încât aceste de persoane să nu mai poate reveni în sistem aşa cum se întâmplă acum, iar Codul de Etică al personalului didactic este în plină revizuire pentru a-i putea urechea pe profesorii obraznici. Ce ne-am mai putea dori?

Învăţătoarea Dana Blându şi-a numit părinţii de la clasă „săraci sau nesimţiţi” şi le-a cerut cadouri mai consistente nu pentru că nu exista un Cod de Etică, ci pentru că „respecta” regula nescrisă a învăţământului românesc: cumpărarea bunăvoinţei. Este o "regulă" pe care nu o va stârpi niciun Cod de Etică şi care va funcţiona câtă vreme salariul unui profesor va rămâne 1.200 lei, iar ministerul se va  mulţumi să-şi umple catedrele cu absolvenţi de Spiru Haret.
Back to top
 
 
IP Logged
 
craciunm15
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 3042
Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #10 - Jan 21st, 2014 at 9:31am
 
sitronif wrote on Jan 20th, 2014 at 8:35pm:
Amanuntul interesant este ca 15 studenti buni din Scotia chiar s-ar putea sa fie mai silitori decat o intreaga generatie de studenti din Romania. Astfel incat ai nostri arata ca, de regula, chiar merita sa primeasca atat de putin Sad


Ati punctat foarte bine.
Finantarea pe student poate creste nu doar marind alocatia bugetara ci si reducand numarul studentilor (dintre care o buna parte nu prea au ce sa caute in universitati, dupa modul in care se comporta).
Daca ideea e sa fie un somaj mascat, costa prea mult, sau ar trebui ca o cota parte din fondurile educatiei sa fie achitata de Ministerul protectiei sociale.

Analizand cererea si oferta universitara, fondurile suplimentare cerute se vor duce in specializari precum: drept, management, teologie, sociologie, psihologie, geografie, politie, informatii samd. Adica exact ce ne lipseste Cheesy Sau se vor duce la universitati care nici nu ar trebui sa existe sau la suplimentarea platii salariilor unor cadre universitare care nu au scris nici un rand in ultimii zece ani dar se vad profesori universitari abilitati in baza presiunilor pentru scaderea standardelor minimale CNATDCU.
Daca ar fi sa platim cadrele didactice care indeplinesc standardele din strainatate, le-am putea plati la nivel de vest, din fondurile actuale. Daca am demonstra ca avem mai multe, ar fi justificata o cerere de suplimentare. In filozofia populista de invatamant universitar generalizat ca sa scoatem vanzatori si femei de servici cu doctorat mi se pare pur si simplu o risipa de fonduri.

In alta ordine de idei, cand sunt bani, se fac WC-uri de sute de mii de euro, se cumpara sute de microbuze pentru care nu sunt soferi, se achizitioneaza cu 4 mil euro programe antiplagiat, sau papusi cu handica,  se fac tot cu 4 mil euro registre nationale, se incaseaza 4 mil. euro pentru proiecte cu abilitarea din care sunt platiti indivizi care nu merita abilitati samd, iar scolile cu "tizic" raman tot cu "tizic". Nu de alta dar ministerul, nu ca n-are bani, dar nu are mercurial stabilit la comisionul pentru inlocuirea "tizic-ului".
Back to top
« Last Edit: Jan 21st, 2014 at 10:13am by craciunm15 »  
 
IP Logged
 
Nicolae Hurduc
Ex Member


Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #11 - Jan 21st, 2014 at 11:20am
 
România noastră limbută şi nevrotică, care miroase a lehamite, a urmărit cu sufletul la gură România lor, a sătenilor din Horea, din Beliş, din Mărişel, din Pietreasa, care s-au ridicat cu sutele – noaptea, pe lapoviţă, pe ceaţă, pe frig - şi au urcat muntele, prin păduri, prin viroage, peste prăpăstii, să caute nişte oameni prăbuşiţi cu avionul, fără să ştie unde. Ore întregi, în creierii sălbăticiei, s-au auzit strigătele oamenilor şi urletele lupilor. Pădurarii au încercat să localizeze victimele cu focuri de armă. Vorbeau pe mobil cu unul dintre supravieţuitori: ”Domnule doctor, tragem focuri de armă! Le auziţi? Din dreapta, din stânga?”

De ce nu i-a localizat STS, instituţie îndopată cu bani de la buget? De ce nu i-au localizat serviciile inteligente (ghiftuite de la Buget), care pe noi ne găsesc şi sub plapumă? România noastră şi-a pus toată noaptea aceste întrebări. Dimineaţă, am primit răspunsuri confuze.

În locul procedurilor – bărbăţia oamenilor din cealaltă Românie: moţii din munţi, pădurarii, salvamontiştii, pasionaţii de la Off Road Transilvania.

Avionul prăbuşit avea la bord o părticică a patrimoniului naţional: medici şi piloţi de excepţie.


http://www.gandul.info/puterea-gandului/romaniile-in-ceata-11936248


Cam asta se întâmplă și în educație. Și culmea e că tocmai vorbeam de Mărișel și de Rogojel. Fix acolo s-a întâmplat și tragedia din sistemul medical. Exact aceleași cauze, exact aceleași efecte, exact același sistem strâmb și cu totul colateral exact aceeași baterie de isterici care bat câmpii ca să se audă vorbind.
Back to top
 
 
IP Logged
 
craciunm15
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 3042
Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #12 - Jan 21st, 2014 at 1:07pm
 
Quote:
Cam asta se întâmplă și în educație. Și culmea e că tocmai vorbeam de Mărișel și de Rogojel. Fix acolo s-a întâmplat și tragedia din sistemul medical. Exact aceleași cauze, exact aceleași efecte, exact același sistem strâmb și cu totul colateral exact aceeași baterie de isterici care bat câmpii ca să se audă vorbind.


Cred ca ar fi onest sa nu folosim tragedia unor oameni pentru a ne justifica propriile pozitii in educatie.
E pacat de la Dumnezeu fata de cei care au murit sau sufera pentru o cauza cu adevarat nobila.

PS
Am completat cu citarea textului, ca sa sa fie clar despre ce e vorba.
Dupa mesajul care fost postat ulterior acestuia de persoana citata va marturiresc ca mi-e scarba sa mai continui pe acest Forum.
Nu cred ca iti poti bate joc de orice e sfant altora.
Back to top
« Last Edit: Jan 21st, 2014 at 1:44pm by craciunm15 »  
 
IP Logged
 
Nicolae Hurduc
Ex Member


Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #13 - Jan 21st, 2014 at 1:35pm
 
Ba din contra, tocmai tragediile pe care le întâlnim în viață ar trebui să stea la baza definirii atitudinilor și concepțiilor pe care le avem. Altfel, este exact cum am spus: batem câmpii ca să ne auzim vorbind !
Back to top
 
 
IP Logged
 
AlexA
YaBB Moderator
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1151
Gender: female
Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #14 - Jan 21st, 2014 at 1:47pm
 
Quote:
România noastră limbută şi nevrotică, care miroase a lehamite, a urmărit cu sufletul la gură România lor, a sătenilor din Horea, din Beliş, din Mărişel, din Pietreasa, care s-au ridicat cu sutele – noaptea, pe lapoviţă, pe ceaţă, pe frig - şi au urcat muntele, prin păduri, prin viroage, peste prăpăstii, să caute nişte oameni prăbuşiţi cu avionul, fără să ştie unde. Ore întregi, în creierii sălbăticiei, s-au auzit strigătele oamenilor şi urletele lupilor. Pădurarii au încercat să localizeze victimele cu focuri de armă. Vorbeau pe mobil cu unul dintre supravieţuitori: ”Domnule doctor, tragem focuri de armă! Le auziţi? Din dreapta, din stânga?”

De ce nu i-a localizat STS, instituţie îndopată cu bani de la buget? De ce nu i-au localizat serviciile inteligente (ghiftuite de la Buget), care pe noi ne găsesc şi sub plapumă? România noastră şi-a pus toată noaptea aceste întrebări. Dimineaţă, am primit răspunsuri confuze.

În locul procedurilor – bărbăţia oamenilor din cealaltă Românie: moţii din munţi, pădurarii, salvamontiştii, pasionaţii de la Off Road Transilvania.

Avionul prăbuşit avea la bord o părticică a patrimoniului naţional: medici şi piloţi de excepţie.


http://www.gandul.info/puterea-gandului/romaniile-in-ceata-11936248


Cam asta se întâmplă și în educație. Și culmea e că tocmai vorbeam de Mărișel și de Rogojel. Fix acolo s-a întâmplat și tragedia din sistemul medical. Exact aceleași cauze, exact aceleași efecte, exact același sistem strâmb și cu totul colateral exact aceeași baterie de isterici care bat câmpii ca să se audă vorbind.


Citesc presa romaneasca dupa o oarecare pauza si sunt surprinsa de avalansa de articole pe tema acelui accident aviatic!  Fara discutie ca este o tragedie si iese din context, ca orice deces  neasteptat, dar gasesc exagerata toata pelteaua asta de tragism care inconjoara subiectul.  Toata lumea e impresionata de un accident aviatic cu  2 victime, daca am inteles bine, cand in fiecare zi mor in  accidente mult mai multi oameni! Asta nu e tragic? Daca  un om pleaca la seviciu si pe trecerea de pietoni il izbeste  cu masina un idiot beat  sau doar neatent  asta nu e tragic? Ca doar si medicii respectivi erau plecati sa-si faca meseria de medic, nu faceau  ceva iesit din comun, munca patriotica in folosul omenirii, isi lasasera familia, se dedicau binelui si au fost ucisi in timp ce ingrijeau gratis pacienti din lumea a treia ( la categoria asta pot intra multe din satele romanesti unde sa dai cu tunul si nu gasesti medici)! Sper sa nu fie nici o confuzie in ceea ce afirm: orice disparitie e tragica, de aceea ma si enerveaza ipocrizia.   Bine ca macar se aminteste de gestul oamenilor care au plecat in cautarea accidentatilor fara sa le ceara nimeni. 

Back to top
 
 
IP Logged
 
craciunm15
God Member
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 3042
Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #15 - Jan 21st, 2014 at 3:13pm
 
AlexA wrote on Jan 21st, 2014 at 1:47pm:
Toata lumea e impresionata de un accident aviatic cu  2 victime, daca am inteles bine, cand in fiecare zi mor in  accidente mult mai multi oameni! Asta nu e tragic? Daca  un om pleaca la seviciu si pe trecerea de pietoni il izbeste  cu masina un idiot beat  sau doar neatent  asta nu e tragic? Ca doar si medicii respectivi erau plecati sa-si faca meseria de medic, nu faceau  ceva iesit din comun, munca patriotica in folosul omenirii, isi lasasera familia, se dedicau binelui si au fost ucisi in timp ce ingrijeau gratis pacienti din lumea a treia ( la categoria asta pot intra multe din satele romanesti unde sa dai cu tunul si nu gasesti medici)!


Oare spiritul de gasca a ajuns sa-i dezumanizeze in halul asta pe unii romani incat sa nege eroismul doar ca sa fie de partea cuiva?

"Managerul Institutului Clinic Fundeni, dr. Carmen Orban, a spus că studenta era dornică să înveţe şi s-a oferit ca voluntar să facă parte din echipă."
http://www.mediafax.ro/social/cine-era-aurelia-ion-tanara-moarta-in-urma-acciden...

Initial am vrut sa scriu ca nu mai exista speranta pentru neamul romanesc, prea repede gata sa nege evidenta din spirit de haita sau de partid. Dar tocmai sacrificiul acestei fete m-a facut sa ma razgandesc si sa mai scriu o ultima data pe FAR:

http://www.evz.ro/detalii/stiri/aurelia-ion-accident-adrian-iovan-1078110.html

Pentru asemenea oameni nu pot sa am decat respect.
Back to top
 
 
IP Logged
 
AlexA
YaBB Moderator
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1151
Gender: female
Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #16 - Jan 21st, 2014 at 4:02pm
 
Exact despre asta vorbeam si eu: despre dezumanizarea societatii care reactioneaza  numai la decese  si accidente "speciale": pilotul,  fostul sot al nu stiu carei vedete si o echipa de medici. Daca mureau Gheorghe si  Costica pentru ca a dat o masina  peste caruta cu care mergeau la camp , adica la locul de munca, nu se mai agita nimeni atat, era doar un accident  ca multe altele . Doar daca masina era condusa de primar sau de copilul unui deputat atunci, da, era  interesant.
Cat priveste afirmatiile despre studenta decedata in accident, cu tot respectul pentru durerea familiei si a prietenilor  si de asemenea cu respect pentru oricine vrea sa invete,  nu asociez  acest gest cu unul de eroism.  Nu vad nimic eroic sa te urci intr-un avion si sa pleci intr-un alt oras ca sa iei parte la o prelevare de organe.
Acum cativa ani un prieten a plecat la o scoala de vara exact ca sa invete, sa se puna la punct cu niste tehnici matematici pe care nu le stapanea.  La intoarcere, era cu masina,  a intrat peste el unul din sens opus si  prietenul a decedat. A fost gasit la ceva timp  dupa accident, era noapte si circula pe o nationala, deci trafic aproape nul la acea ora.   Ingrozitor  eveniment, dar de aici sa spui ca  a fost un erou pentru ca era intr-o deplasare  "ca sa invete" este exagerat. Sa ne ferim sa  exageram gesturi si fapte pentru ca atunci ne va fi imposibil sa vedem adevaratele acte de eroism. In fine, fiecare cu definitia si perceptia lui despre eroism.

Fiecare poate sa creada ce vrea si sa inteleaga ce vrea din ceea ce am scris, dar pe mine exact asta m-a dezgustat in toata mediatizarea  exagerata a acestui accident:  dezumanizarea si interesul pentru asemenea fapte doar cand au priza la public si atrag cititori. Restul, ii uitam pentru ca nu sunt destul de importanti.....ca deh, e mai eroic sa mori intr-un accident de avion  prabusit in munti, decat intr-unul de  masina  sau de  autocar sau in WC-ul din curtea scolii. A propos, nu-mi aduc aminte ca cineva sa o fi declarat eroina pe fetita respectiva.
Back to top
 
 
IP Logged
 
Nicolae Hurduc
Ex Member


Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #17 - Jan 22nd, 2014 at 4:00pm
 
AlexA wrote on Jan 21st, 2014 at 4:02pm:
Fiecare poate sa creada ce vrea si sa inteleaga ce vrea din ceea ce am scris, dar pe mine exact asta m-a dezgustat in toata mediatizarea  exagerata a acestui accident:  dezumanizarea si interesul pentru asemenea fapte doar cand au priza la public si atrag cititori. Restul, ii uitam pentru ca nu sunt destul de importanti.....ca deh, e mai eroic sa mori intr-un accident de avion  prabusit in munti, decat intr-unul de  masina  sau de  autocar sau in WC-ul din curtea scolii. A propos, nu-mi aduc aminte ca cineva sa o fi declarat eroina pe fetita respectiva.



Este foarte dăunător în România faptul că orice eveniment cu un potențial impact în ceea ce privește audiența este imediat supra-politizat și orice discuție de principiu este transformată într-o luptă de genul "cine nu-i cu noi e împotriva noastră". Iar de cele mai multe ori, în loc să se încerce să se construiască ceva, să se găsească o soluție la o anumită deficiență, se preferă demolarea cu orice preț.

Am aflat cu stupoare în urma acestui eveniment nefericit, că în România SMURD are un singur avion și acela cumpărat la mâna a doua din donațiile oamenilor (contribuția de 2 %). Și asta la o populație de aproape 20 de milioane de oameni (atâția câți ne-au mai rămas). Evident că s-au trezit unii care să tune și să fulgere împotriva medicului Arafat, care "în cârdășie" cu Nicolăescu distruge sistemul de sănătate din România ! Probabil că respectivii tovarăși se așteptau ca Arafat să cumpere piese de schimb la avion cu bani de la mama lui. Cât trebuie să fii de inconștient ca să scuipi în obrazul unuia dintre puținii oameni care chiar au construit ceva în România !

Făceam o paralelă cu accidentul lui Schumacher, unde în doar 15 minute, un elicopter a fost prezent la fața locului și l-au preluat pentru a-l duce la spital. La noi probabil că ar fi trebuit mai întâi să umfle cauciucurile la elicopter (asta în cazul în care nu erau deja furate) să-i schimbe elicea și abia după aceea putea să decoleze. In acest sens este mai mult decât de actualitate articolul pe care ni l-a adus în atenție Eugen, pentru că în fapt suntem din ce în ce mai  departe de Europa, în loc să ne apropiem de ea. Ne-am acoperit de rapoarte false și de procente îndeplinite și depășite în întrecerea socialistă și ni se pare că asta e suficient. Vrem să fim un stat european, dar dacă se poate conducând un Trabant și având șofer un absolvent de la U Spiru Haret.
Back to top
 
 
IP Logged
 
AlexA
YaBB Moderator
*****
Offline


I love YaBB 1G - SP1!

Posts: 1151
Gender: female
Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #18 - Jan 22nd, 2014 at 7:44pm
 
Quote:
Este foarte dăunător în România faptul că orice eveniment cu un potențial impact în ceea ce privește audiența este imediat supra-politizat și orice discuție de principiu este transformată într-o luptă de genul "cine nu-i cu noi e împotriva noastră". Iar de cele mai multe ori, în loc să se încerce să se construiască ceva, să se găsească o soluție la o anumită deficiență, se preferă demolarea cu orice preț.

Un articol in acest sens, scris cu foarte mult bun simt si realism, intitulat sugestiv:

"Sindromul mortului de pe trotuar" autor Liviu Mihaiu

"Nu-mi plac şi nici nu mă aneantizează delirurile de ferpar. Moartea la noi stârneşte o efuziune greţoasă. Şi rating. Nu există mai mare bucurie pentru producătorii televiziunilor decât moartea sau nunta unui nume sonor, şi, cu cât omul este de extracţie mai îndoielnică, cu-atât demnitatea ştirii este mai precară. Şi a noastră o dată cu ea. Suntem topiţi după eroi, dar cu o singură condiţie: să fie morţi în costume de mireasă! Asta ne stârneşte nu numai imaginea şi spaima propriei noastre morţi, dar ne face să bocim în valuri de ipocrizie."

"Şi, totuşi, ne indignăm: „Doamne, în ce ţară trăim!!?”ś Trăim într-o ţara în care nu ne revoltăm când cineva este umilit, când cineva este hărţuit, când cineva ne fură, când cineva ne ignoră, când cineva ne corupe, când cineva ne omoară trecutul, când cineva ne dărâmă monumentele, când cineva ne înjură în fiecare seară, când cineva ne otrăveşte mâncarea, când cineva ne ia pământurile şi ne pune badigarduri. Trăim în ţara în care, de fapt, nu ne pasă că trăim."

http://adevarul.ro/news/eveniment/sindromul-mortului-trotuar-1_52dfb6b6c7b855ff5...
Back to top
 
 
IP Logged
 
Nicolae Hurduc
Ex Member


Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #19 - Jan 24th, 2014 at 8:09am
 
AlexA wrote on Jan 22nd, 2014 at 7:44pm:
Trăim în ţara în care, de fapt, nu ne pasă că trăim.



Întotdeauna, astfel de evenimente tragice ne scot la iveală munți de disfuncționalități și incompetențe, care sunt dezbătute și întoarse pe toate fețele în presă, iar după o săptămână totul este dat uitării și ne vedem în continuare de drum. Vedem tot soiul de politruci cu diplome de la USH, care ocupă funcții decizionale importante și care în situații extreme habar n-au ce să facă. Mi-am amintit acum de celebra chelneriță transformată peste noapte în economist și care a gestionat fonduri POS-DRU de 2,5 miliarde de euro. Și acum avem de returnat bani la UE datorită genialității și "pregătirii" de excepție a echipei de implementare de la MasterChef.

Și de fiecare dată constatăm că de fapt totul pleacă de la pregătirea profesională, deci de la sistemul educațional și în loc să încercăm să-l refacem, punem umărul cu mare entuziasm la demolarea lui. Pentru că într-o țară în care corupția și traficul de influență sunt sporturi naționale, orice micșorare de buget nu înseamnă altceva decât intensificarea luptei pentru resurse și implicit punerea în funcțiune sistemelor de relații. Cu cât vor fi mai puțini bani, cu atât ei vor fi dirijați mai prost și vor depinde mai mult de zona politicului. Iar când sunt de 5-6 ori mai puțini decât ar trebui, nu e de mirare că iese ce vedem. Iar efectele nu înseamnă altceva decât un echivalent al genocidului și al distrugerii unei națiuni. Dacă tot revizuim Constituția, ar trebui precizat faptul că orice finanțare la educație sub 6 % din PIB înseamnă crimă împotriva națiunii și în consecință Guvernul respectiv să fie judecat și sancționat conform legislației în vigoare. Același lucru ar trebui stabilit și la Sănătate, unde de fapt nimeni habar nu are în ce măsură sistemul se susține prin contribuțiile oamenilor și cât vine suplimentar de la buget. Abia atunci s-ar putea să înceapă să se normalizeze lucrurile în România. Dar chiar și așa ar mai dura vreo 30-40 de ani.
Back to top
 
 
IP Logged
 
sitronif
Senior Member
****
Offline



Posts: 265
Gender: male
Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #20 - Jan 25th, 2014 at 9:49pm
 
sitronif wrote on Jan 20th, 2014 at 8:35pm:
Quote:
Finanțarea unui student scoțian este de 15 ORI MAI MARE decât a unui student român.


Chiar mai mult! Cu o alocatie de baza putin peste 2100 RON, raportul este de 26:1 pentru umanisti, si se mai "indulceste" doar in cazul stiintelor, unde ajunge la 15:1.

Amanuntul interesant este ca 15 studenti buni din Scotia chiar s-ar putea sa fie mai silitori decat o intreaga generatie de studenti din Romania. Astfel incat ai nostri arata ca, de regula, chiar merita sa primeasca atat de putin Sad


De la mesajul trecut tot doream sa fac un mic calcul: cam care ar fi costul de supravietuire la nivel de finantare. Am luat o situatie ipotetica in care salarizarea celui care tine un seminar este la 1000 EUR si a celui care tine un curs este 2000 EUR (desigur, departe de adevarul din Universitati), inclusiv taxele datorate de institutie.
De asemenea, situatia corespunde unui curs cu 60 de studenti, 3 grupe de seminar. Costul pe ora, pentru a putea suporta aceste salarii este de doar 4 lei. Nu pare mult, dar ne duce catre cealalta valoare: finantarea per student pentru a putea suporta aceste costuri intr-o maniera uniforma (inclusiv posturile vacante) se ridica la cca 4000 RON. Putin sub dublul valorii curente!
Prin urmare, pentru ca o facultate "ordinara" sa poata supravietui, finantarea ar trebui sa fie de cel putin 4000 RON/student echivalent, iar aceasta ar acoperi cu succes doar salariile profesorilor si ar lasa extrem de putin lo pentru alte capitole bugetare.
Pentru facultatile de stiinte si ingineresti, aceasta finantare ofera si alte oportunitati: fie dezvoltarea institutionala, fie grupe mai mici de studiu (coeficientul tipic pentru stiinte este 1.65 sau 1.9, prin urmare o reducere de pana la 25% a dimensiunii grupei este posibila).

Prin urmare, stabilirea unei finantari de baza la 1000 EUR/student echivalent (si finantarea unui numar suficient de studenti cat sa poata permite stimularea performantei) ar putea dezgheta starea invatamantului superior.
Iar implementarea unei solutii de tipul celei propuse in Aprilie 2012 (granturile de studii varianta Baba), ar putea duce si la cresterea calitatii performantei academice a studentilor... Una dintre putinele idei inteligente dupa Ianuarie 2011 Cheesy Din pacate, neimplementata.

Interesant este ca multe Universitati impun o taxa de "refacere"  laborator/seminar mult peste valoarea identificata mai sus Smiley
Adica "refacerea" laboratoarelor este o activitate profitabila pentru aceste Universitati.
Back to top
 
 
IP Logged
 
Nicolae Hurduc
Ex Member


Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #21 - Jan 26th, 2014 at 7:49am
 
sitronif wrote on Jan 25th, 2014 at 9:49pm:
Prin urmare, pentru ca o facultate "ordinara" sa poata supravietui, finantarea ar trebui sa fie de cel putin 4000 RON/student echivalent, iar aceasta ar acoperi cu succes doar salariile profesorilor si ar lasa extrem de putin lo pentru alte capitole bugetare.
Pentru facultatile de stiinte si ingineresti, aceasta finantare ofera si alte oportunitati: fie dezvoltarea institutionala, fie grupe mai mici de studiu (coeficientul tipic pentru stiinte este 1.65 sau 1.9, prin urmare o reducere de pana la 25% a dimensiunii grupei este posibila).

Prin urmare, stabilirea unei finantari de baza la 1000 EUR/student echivalent (si finantarea unui numar suficient de studenti cat sa poata permite stimularea performantei) ar putea dezgheta starea invatamantului superior.



Este foarte bine venită estimarea cheltuielilor minime pentru o funcționare în regim de avarie, dar cu salarizare decentă a unei universități românești. Tinând cont de coeficientul de 1,65 pentru științe inginerești, aceasta ar însemna operarea cu grupuri de aprox. 40 de studenți, ceea ce în cazul unora din specializări nu este realist (în mod normal avem grupe de cam 20-25 de studenți pentru o specializare). Dar, specializările operând de regulă pe trunchi comun în anii mici (I și II) aceasta nu înseamnă chiar o nouă dublare, ci o creștere de 3 ori a finanțării existente în momentul de față. Iar pentru a putea discuta și despre infrastructură, pentru că o universitatea nu poate lucra în întuneric, fără biblioteci, aparatură de laborator, consumabile etc. ar trebui să ajungem la o finanțate de cam 4 ori mai mare ! Și atenție, acest calcul este valabil pentru funcționare de avarie, adică fără să poată fi vorba despre dezvoltare instituțională.

Nu trebuie uitat însă că universitățile românești au parcurs o perioadă de 40 de ani de sub-finanțare, iar pentru a recupera carențele enorme care s-au acumulat, aceasta ar însemna costuri și mai mari ! De aceea este absolut ruptă de realitate teoria conform căreia închiderea a 10 universități ar putea rezolva probleme grave de sub-finanțare ale sistemului universitar. Aici e vorba de investiții masive, dacă vrem într-adevăr sistem universitar de nivel european. Dacă nu vrem, atunci vom suporta în continuare consecințele acestei erori foarte grave de strategie politică.   
Back to top
 
 
IP Logged
 
sitronif
Senior Member
****
Offline



Posts: 265
Gender: male
Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #22 - Jan 27th, 2014 at 9:43pm
 
Quote:
Este foarte bine venită estimarea cheltuielilor minime pentru o funcționare în regim de avarie, dar cu salarizare decentă a unei universități românești. Tinând cont de coeficientul de 1,65 pentru științe inginerești, aceasta ar însemna operarea cu grupuri de aprox. 40 de studenți, ceea ce în cazul unora din specializări nu este realist (în mod normal avem grupe de cam 20-25 de studenți pentru o specializare). Dar, specializările operând de regulă pe trunchi comun în anii mici (I și II) aceasta nu înseamnă chiar o nouă dublare, ci o creștere de 3 ori a finanțării existente în momentul de față. Iar pentru a putea discuta și despre infrastructură, pentru că o universitatea nu poate lucra în întuneric, fără biblioteci, aparatură de laborator, consumabile etc. ar trebui să ajungem la o finanțate de cam 4 ori mai mare ! Și atenție, acest calcul este valabil pentru funcționare de avarie, adică fără să poată fi vorba despre dezvoltare instituțională.


Cam asta era si scopul exercitiului, pornit de la o comparatie cu situatia pe care ati semnalat-o in Scotia. 10000 lire e un vis frumos. Dar un minim de 1000 EUR/student echivalent ( Cheesy ) este o necesitate.
Iar daca "statul nu da", tot "statul" ar putea ajuta: o legislatie coerenta prin care sa fie posibila cofinantarea studiilor de catre "privati" (a nu se confunda cu burse private). De exemplu, directii de master "cu dedicatie", in care, sa zicem, "privatul" suporta 50% din costuri (finantarea student echivalent).
Back to top
 
 
IP Logged
 
sitronif
Senior Member
****
Offline



Posts: 265
Gender: male
Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #23 - Jan 27th, 2014 at 11:23pm
 
Ne laudam cu 6% peste tot (vezi raportul http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice./documents/facts_and_figures/Nation...).
Dar poate ne comparam si cu altii pe partea care ne intereseaza: invatamantul superior si cercetarea...
2013-RO (ISCED 5-6): 1 174 117 804 EUR
2013-HU: 1 720 490 361
2013-CZ: 1 583 250 264
2013-BG: 224 130 799 (da, se poate si mai rau Cheesy)
2013-PL: 2 804 621 489 + 420 679 054
2013-UK-Scotland: 2 814 616 567  (cumulat cu ISCED 4-5-6)
2013-Finland: 3 154 903 000

Cu exceptia Poloniei, toate sunt tari mai mici. Bulgaria are un buget modest. Ungaria sau Cehia ne depasesc net. Scotia, ce sa mai zicem...
Interesant ca in Romania alocam sume mari (pe hartie cel putin) pentru invatamantul superior si cercetare, dar finantarea de baza ramane departe de cea din Scotia. Iar asta in timp ce populatia Scotiei este de cca 4 ori mai mica decat a Romaniei...
Sa mai zica cineva despre zgarcenia scotienilor!

Si sa nu uitam Irlanda:
2013-UK-Irelandd: 1 558 000 000 EUR (frumos, pentru o populatie de "doar" 4 mil. suflete)
Back to top
 
 
IP Logged
 
Nicolae Hurduc
Ex Member


Re: Politica României în cercetare și educație (IV)
Reply #24 - Jan 28th, 2014 at 10:33am
 
sitronif wrote on Jan 27th, 2014 at 9:43pm:
Iar daca "statul nu da", tot "statul" ar putea ajuta: o legislatie coerenta prin care sa fie posibila cofinantarea studiilor de catre "privati" (a nu se confunda cu burse private). De exemplu, directii de master "cu dedicatie", in care, sa zicem, "privatul" suporta 50% din costuri (finantarea student echivalent).



Legislația din acest moment nu împiedecă în nici un fel o astfel de finanțare privată pentru studii de Master. Din contra, o ajută, pentru că odată acreditat un master pe o direcție de specializare, nu mai este obligatorie evaluarea ARACIS. Altfel spus, dacă în acest moment o întreprindere privată îmi solicită o anumită specializare la nivel de masterat, până în toamnă se poate derula procedura de evaluare și avizare la nivel de Senat. Insă pot să vă asigur că o astfel de solicitare s-ar face cu finanțarea pe jumătate față de cea de la stat, pentru că aceasta este viziunea sectorului privat din România: cum poți să-i păcălești mai tare pe cei din jur, inclusiv universitățile sau școlile ! De aceea avem evaziunea fiscală de 40 de miliarde pe an, pentru că nu există nici pe departe o conștiință națională la nivelul sectorului privat.

Același lucru se întâmplă și la nivel de cercetare (și asta nu numai în România). Sectorul privat nu numai că nu are interes să sprijine activitatea de cercetare, dar încearcă să redirecționeze pe cât posibil resursele de la buget către privat, pentru a-și rezolva ei cât mai bine problemele de creștere a profitului. Iar după aceea își oferă prime de ordinul milioanelor de euro la sfârșit de an. De aceea în UE există acum această idee absolut perdantă pe termen lung, de dirijare a banilor de cercetare către întreprinderi. Europa a avut de altfel în ultimii ani tot felul de idei tâmpite pe teme de cercetare și educație și se miră apoi că America le râde în nas permanent. America își duce politica pe care o duce, mizând pe importul de creiere. Ori Europa este cu mult în urmă la acest capitol și nici măcar acum nu s-a trezit (vezi accentele de naționalism tembel din UK). America însă are și avantajul că este înconjurată de ocean și se ajunge mai greu acolo înotând.      
Back to top
 
 
IP Logged
 
Pages: 1 2 3 ... 12
(Moderators: AlexA, , Eugen Stamate)